Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea POIANA MĂRULUI

Mănăstirea POIANA MĂRULUI

            Istoricul: Într-o jalbă a stareţului Matei se arată că Mănăstirea a fost înfiinţată în 1730 (s-a sfinţit de stareţul Vasile Sloveanu în anul 1733), cu cheltuiala domnului Constantin Mavrocordat. Vechea vatră a schitului identificată în 1934 a fost ceva mai sus de aici. În anul 1771 un incendiu arde totul până la temelie, inclusiv chiliile, arhiva şi cărţile pe care le avea schitul. Cu ajutorul credincioşilor a fost refăcută în anii 1780-1784. A doua biserică din lemn, cea de azi, a fost construită în anii 1810-1812 prin stăruinţa stareţului Teodosie al II-lea şi cu ajutorul credincioşilor, fiind înzestrată cu cele trebuincioase. Incendiul din februarie 1879 arde clădirea în care se află stăreţia, trapeza şi rândul chiliilor de lângă arhondaric.


Mănăstirea POIANA MĂRULUI

            Descriere: Biserica este construită în formă de cruce, din bârne de stejar îmbinate cu scândură. Este compartimentată în altar, naos şi pronaos destul de spaţioase. Are un pridvor deschis susţinut de 6 stâlpi de lemn uniţi sus prin arcade semicirculare, iar jos are un grilaj de lemn înalt de 1,20 m. Lumina pătrunde în altar printr-o fereastră pe peretele din răsărit şi una pe cel din dreapta, naosul luminat de câte o fereastră pe ambele părţi (dreapta şi stânga), iar pronaosul numai de o fereastră aşezată pe partea dreaptă (sud). Ferestrele sunt duble şi între ele sunt grilaje metalice. Din pridvor se intră în pronaos pe o uşă dublă, cea din interior fiind foarte masivă. Catapeteasma este din lemn cu o frumoasă sculptură. În exterior faţadele au la înălţimea de 2/3 un brâu de lemn. Deasupra brâului de jur-împrejur se află pictura pe lemn ocrotită de streaşina largă a acoperişului. Ca înălţime, biserica are o înfăţisare maiestuoasă, aceasta fiind dată şi de cele 5 turle aşezate una pe altar (înfundată), o turlă mare, deschisă pe naos, două pe sâni (mai mici) şi una mare deschisă pe pronaos. Turlele au o formă hexagonală. Cele de pe naos şi pronaos au câte o fereastră pe dreapta şi stânga. Acoperişul turlelor este de tablă în solzi, biserica fiind acoperită cu şindrilă.

            Pictura: Pictura bisericii mari este executată în ulei, direct pe lemn, în stil neobizantin, influenţat de cel rusesc, aşezată în 3 etaje, mult încărcată şi afumată, dând bisericii un aspect întunecos. În totalitatea picturii se disting sfinţii naţionali ruşi, ca Vasile de la Kerson în pronaos, sau icoana Sf. Dumitru mitropolitul Rostovului făcătorul de minuni, în absida din dreapta naosului. La tâmplă pictura este luminoasă. După 1991 s-a clădit un paraclis din lemn, o casă arhierească în formă de vilă şi s-a renovat pavilionul mare în care se află trapeza şi camera pentru oaspeţi. În incintă mai sunt 3 clădiri, una din lemn, două din zid, pentru chilii. De asemenea există şi alte clădiri anexe gospodăreşti.

            Altele: Obiecte de valoare artistică şi istorică: icoanele praznicare: Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, Proorocul Elize cu inscripţia Ioasaf Zugravu 1826; Scara lui Iacob 1817 în stil rusesc; icoana Încoronarea Maicii Domnului cu inscripţia slavonă indicând anul 1791, iar în dreapta tot Încoronarea Maicii Domnului cu anul 1859 de Atanase Anghel - Ploieşti; cărţi chirilice.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri