Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea ACOPERAMÂNTUL MAICII DOMNULUI – TĂUNI

            Istoricul: În zonă n-a fost în trecut viaţă monahală cunoscută prin scris sau prin tradiţie. La iniţiativa Episcopiei de Alba-Iulia s-a înfiinţat mănăstirea, sfinţindu-se locul în 1994, când s-a turnat şi fundaţia bisericii. Lucrările de construcţie a bisericii mănăstirii s-au realizat prin osârdia Ieromonahului Iosif, care a fost numit aici încă din 1992. Mănăstirea s-a populat cu maici în aprilie 1996. Preocuparea principală a părintelui Iosif şi a maicii stareţe este acum ridicarea unei construcţii din zid pentru stăreţie, chilie, trapeză, bucătărie. Aceasta se construieşte la sud-vest de biserică, în imediata ei apropiere, astfel încât uşa de intrare, din mijloc, a pridvorului să facă legătură cu chiliile.

            Descriere: Biserica este o construcţie masivă, din zid de cărămidă, pe fundaţie de piatră. În exterior are formă dreptunghiulară, dar în interior, prin adâncirea absidelor se formează o cruce. Din punct de vedere arhitectural are stilul moldovenesc asemănător bisericii Luca Arbore (Suceava - monument istoric) şi al mănăstirii Humor, cu elemente de stil brâncovenesc, precum ancadramentele de piatră ale ferestrelor, uşilor şi coloanelor ce susţin pridvorul deschis. Are şi ceva original în plus, nişele construite în pridvorul deschis la dreapta şi stânga intrării din mijloc. În aceste nişe se vor aprinde lumânările pentru vii şi morţi. Biserica este compartimentată în altar, naos, gropniţă, pronaos şi pridvor deschis. Altarul este luminat de o fereastră la est şi câte una în partea sudică şi nordică. Catapeteasma este din stejar. Naosul este delimitat de gropniţă prin stâlpi laterali cuprinşi în zid. Aceştia susţin arcada, care la rândul ei susţine bolta. Gropniţa şi pronaosul sunt luminate de câte o fereastră, aşezată în partea sudică şi nordică. Toate ferestrele sunt din lemn de stejar, au formă dreptunghiulară şi sunt înalte. Intrarea din pridvor în pronaos se face prin partea de vest, pe o uşă de stejar în două canaturi, sculptată în interior şi exterior. Pridvorul deschis este susţinut de patru coloane în faţă, cu capitelii ornamentate sculptural şi două coloane în spate, cuprinse în zidul pronaosului. Intrarea de afară în pridvor se face prin trei locuri, fiecare intrare având scări de piatră din câte cinci trepte. Pardoseala în biserică este din plăci de piatră, finisată asemănător marmurei. Sfânta masă şi masa proscomidiei sunt făcute din aceeaşi piatră.

            Pictura: Pictura interioară ca şi cea exterioară va fi lucrată în frescă.

            Altele: Clopotniţa va fi ridicată din zid, cu gang de intrare pictat, la distanţă de 15 m sud-est de biserică.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri