Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea GRĂJDENI

Mănăstirea GRĂJDENI

            Istoricul: Numele de Grăjdeni vine de la grajdurile care adăposteau caii poştei. Aici obişnuia să poposească şi Petru Rareş în drumul lui cu carele de peşte, de la Galaţi la Suceava. Legenda locului spune că într-un an, trecând cu carele de la Galaţi spre Suceava, a dormit sub un copac din pădurea Grăjdeni (pe atunci nu exista satul) şi a avut un vis foarte frumos, în care cele două dealuri din faţă erau de aur şi i se închinau lui, iar din gură îi ieşea un roi de albine. Ajuns aproape de locul pe care astăzi se află gara Crasna, este întâmpinat de o solie de călăreţi domneşti de la Suceava, care-i aduc vestea că Divanul domnesc şi Mitropolitul Ţării l-au ales Domn. Ajungând cu adevărat Domn, a hotărât ca în locul unde a avut visul cel frumos să ridice o biserică. Hotărârea a fost îndeplinita ridicând în locul respectiv o bisericuţă din lemn care a fost transformată în schit cu schimnicii locului şi apoi cu monahii greci. Nu se găsesc însemnări privind data precisă a ridicării bisericuţei, dar e sigur că aceasta s-a realizat în prima domnie a lui Petru Rareş din anii 1527-1538. Bisericuţa lui Petru Rareş a durat până în anul 1711, când a fost incendiată de tătari. A scăpat numai un pomelnic al domnitorului în limba slavonă şi o icoană cu chipul Maicii Domnului. După ce a trecut pârjolul tătăresc, a fost ridicată o nouă biserică, tot pe locul ctitoriei lui Petru Rareş. Aceasta a fost renovată în 1853, dar în anul 1870 s-a dărâmat. Vlădică Anania a ridicat o nouă biserică din cărămidă, care s-a sfinţit în anul 1872 cu hramul Sfântul Nicolae. În anul 1932 a venit ca slujitor Ieromonahul Agatanghel Georgescu. În anul 1952, cu aprobarea Sfântului Sinod, Schitul călugărilor este transformat în mănăstire de maici. Nucleul obştei, format din cinci călugăriţe, a fost adus de la Mănăstirea Adam, conducerea având-o maica Timotea Boeru, fosta econoamă la Adam. Până în 1960, obştea a ajuns foarte puternică numărând 100 de maici. Dar în 1960, ca urmare a decretului 410/1959, maicile au fost alungate; scriptic însă, Mănăstirea n-a fost niciodată desfiinţată. Deşi reparată în anii 1951 şi 1966, biserica a început să se deterioreze cu timpul, mai ales din pricina cutremurelor din 1977 şi 1986. Prin strădania preotului paroh Ionel Gherasim i s-au făcut unele reparaţii între anii 1987 şi 1990, pentru consolidare fiind turnată o placă de beton deasupra.


Mănăstirea GRĂJDENI

            Descriere: Biserica este din zid, de cărămidă, pe temelie de beton, lungă de 22 m, lată de 7 m. Arhitectura este în stil moldovenesc şi are formă de cruce. Spaţiul interior este împărţit în altar, naos şi pronaos. Altarul este spaţios, luminat de câte o fereastră la răsărit, sud şi nord. Catapeteasma este din lemn de stejar, cu o frumoasă sculptură realizată de Virgil Armeanu şi Constantin Arsenie din Grumăzeşti, judeţul Neamţ. Naosul are absidele puţin pronunţate, zidite în formă semicirculară. Lumina o primeşte de la câte o fereastră la sud şi nord, la fel şi pronaosul. Pridvorul este închis, puţin spaţios, luminat de câte o fereastră la sud şi nord. Intrarea este prin vest, pe o uşă în două canaturi, din lemn sculptat. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, late şi înalte, terminate în arc, cu grilaj metalic la mijloc. Biserica are pe pridvor o turlă mare, oarbă, în două etaje, de formă pătrată cu patru ferestre şi terminaţie piramidală. Este acoperită cu tablă în solzi de peste. Pardoseala bisericii este din scândură, învelitoarea este din tablă zincată, cu streaşină foarte largă. Faţadele sunt văruite în alb. La 60 cm sub cornişe, un profil format din tencuială care imită torsiunea, înconjoară biserica. De jur-împrejurul bisericii sunt trotuare din dale de piatră.


Mănăstirea GRĂJDENI

            Pictura: Frescă, este realizată în anii 1993-1995 de pictorul Alexandru Mezdrea din Bucureşti. Predomină culorile roşu şi albastru. Deasupra uşii de intrare este pictată Sfânta Treime, hramul bisericii. Peretele pridvorului spre pronaos are pictat în dreapta Judecata de Apoi şi pe stânga Iisus Hristos pe Cruce. În pronaos peretele vestic (spre pridvor) are pictat tabloul votiv, în partea dreaptă Sfântul Ştefan Cel Mare, Petru Rareş şi Sfântul Daniil Sihastru, iar pe stânga Episcopul Ioachim Vasluianul şi stareţa Irina.


Mănăstirea GRĂJDENI

            Altele: Clopotniţa este construită în 1996, la 15 m în faţa bisericii, între două clădiri corpuri de chilii.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri