Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea HORĂIŢA

Mănăstirea HORĂIŢA

            Istoricul: Izvoarele istorice dispărute şi mărturii orale ne spun ca la Horăiţa a existat încă din secolul al XV-lea o biserică din lemn. Documentul din 11 iulie 1428 emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun consfinţea existenţa bisericii din Horăiţa sub jurisdicţia mănăstirii Bistriţa. Călugării acestei biserici, devenite între timp comunitate monastică, au fost transferaţi din raţiuni militare de Ştefan cel Mare, prin 1466, mai sus, la Horoicioara, pe când era stareţ legendarul Chiriac. Ostaşii retrăgându-se la Girov, călugării au revenit la Horăiţa în 1518. Altă biserică din lemn a fost construită pe la 1725, pentru ca, în anii 1822-1824, vestitul călugăr Irinarh Rosetti (1790-1859) să construiască o nouă biserică de lemn şi să reuşească înjghebarea unei obşti de 72 de călugări. El avea o mare experienţă de călugăr la Mănăstirea Neamţ sau la mănăstirile Athosului, continuată cu sihaştrii în pustietăţile împădurite ale schitului. La îndemnul aceleaşi chemări lăuntrice care l-a stăpânit toată viaţa, Irinarh Rosetti se va retrage la Ierusalim, apoi vreme îndelungată în pustietăţile muntelui Tabor din Palestina, unde va ridica din ruine vechea biserică a Schimbării la Faţă, unde a şi fost îngropat.


Mănăstirea HORĂIŢA

            Descriere: Biserica este o construcţie masivă din piatră şi bolţi de cărămidă, pe fundaţie de piatră, cu zidurile foarte groase, de peste 1,50 m. Are plan rectangular basilical, cu o singură navă. Altarul are în partea răsăriteană câte o absidă semicirculară în interior şi exterior. Este luminat de o fereastră mare la est şi două mai mici la proscomidie. Dintre cele opt turle ale bisericii, trei se află pe altar. Catapeteasma, lucrată înainte de sfinţirea bisericii, conţine icoanele conforme erminiei ortodoxe. Dispunerea lor însă se abate de la tipicul comun. Deasupra icoanelor împărăteşti se află 13 icoane praznicare, dispuse în două registre, înconjurate de cercuri împodobite cu bogate ornamente florale din lemn aurit şi policromat. Registrul Sfinţilor Apostoli este plasat pe un bandou semicircular paralel cu arcul triumfal al altarului. Cele 14 medalioane ale profeţilor sunt intercalate în două fastuoase vrejuri de viţă-de-vie din lemn sculptat aurit, ce se ridică de jos cu ascensorul până peste amvonul practicat deasupra catapetesmei. Fixarea amvonului deasupra catapetesmei pe acelaşi zid care separă altarul de restul interiorului este ceva original, care nu există la alte biserici. Naosul şi pronaosul fac corp comun, unificând spaţiul liturgic. Naosul este luminat de o fereastră la sud şi alta la nord. Pe naos se află două turle mari, dintre care una deschisă. Pronaosul este luminat de două ferestre la sud şi alte două la nord. Deasupra pronaosului, la limita cu pridvorul, sunt trei turle - una deschisă. Pridvorul, închis, este luminat de câte o fereastră în stânga şi dreapta uşii. Pe pridvor, în partea din faţă, se află trei turnuleţe. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, mari, terminate în arc cu vergele metalice între ele. Intrarea în pridvor se face pe o uşă masivă din stejar cu două canaturi, nesculptată, cu geamuri în partea superioară, iar intrarea în pronaos se face printr-o uşă masivă de stejar întărită metalic. O parte din mobilierul interior a fost înlocuit în 1993 cu altul, din brad, sculptat de meşterul Gheorghe Ursu din Cracăul Negru. Candelabrele au fost montate la începutul secolului de stareţul Pimen Gheorghiu. Atrage atenţia în mod deosebit icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, aşezată în faţa altarului pe partea stângă. Este realizată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pentru vechea biserică de lemn din 1824 a Horăiţei, şi are o mare valoare artistică. Pardoseala din biserică şi din pridvor este din parchet, iar acoperişul din tablă în formă de solzi.


Mănăstirea HORĂIŢA

            Pictura: Vechea pictură a bisericii se limita la câteva ornamente florale şi la chipurile Sfinţiilor Apostoli Petru şi Pavel, din pridvor, realizată de un pictor modest din împrejurimi. Actuala pictură a fost executată între anii 1987 şi 1993 de pictorul Mihai Chiuaru, din Bacău, secondat de câţiva ucenici, printre care şi monahul Ilarion Maftei, vieţuitor al mănăstirii.


Mănăstirea HORĂIŢA

            Altele: Faţadele exterioare sunt văruite în alb, simple, cu ornamentaţii aplicate sub cornişe. În cele patru colţuri edificiul este flancat de patru stâlpi de zid cu dublu rol: estetic, dar şi de susţinere şi întărire. În ansamblu, planul şi configuraţia exterioară a bisericii rememorează arhitectonic un edificiu ecleziastic construit într-o perioadă de dominaţie a gustului pentru stilul neoclasic cu influenţe ruseşti, vizibile în numărul şi configuraţia celor opt turle.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri