Istoricul: La Ungureni, care se află în apropierea locului actualei mănăstiri (6 km), în secolul XVIII a fost o mănăstire de călugări, distrusă de generalul austriac Bukow. O altă mănăstire, tot de călugări, a fost la Mănăştur (15 km distanţă de Şatra) care a avut aceeaşi soarta ca cea de la Ungureni. După distrugerea celor două mănăstiri, nu s-a mai reluat viaţa monahală în această zonă până în zilele noastre.

            Descriere: Biserica mare este construită din cărămidă, în formă de cruce latină. Construcţia este perpendiculară pe clădirea stareţiei, în partea de răsărit a ei. Are altar, naos, pronaos şi pridvor deschis. Cele două turnuri sunt aşezate pe pridvorul deschis. Naosul este delimitat de pronaos, prin arcada de susţinere a bolţii. Este luminată de 17 ferestre. Intrarea este laterală, pe partea sudică, pe o uşă din lemn de stejar sculptat. Pardoseala este din scândură. Faţadele exterioare sunt simple, fără brâu sau alte decoraţii.

            Pictura: Pictura paraclisului în ulei, începută de o pictoriţă anonimă, s-a continuat şi terminat de fraţii în monahism Mircea şi Florea, din Mănăstirea Şatra.

            Altele: Mănăstirea are două clădiri lungi de 100/10 m, în una fiind paraclisul, 30 chilii şi stăreţia, în cealaltă trapeză şi altele. Paraclisul are altar, naos şi pronaos. Catapeteasma este din zid, iconografia fiind pictată pe zid. Se intră prin turnul central pe o uşă de lemn. Nu are turlă. Pardoseala este din scândură de brad. Are plafonul plat.