Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea IZVORUL MIRON

Mănăstirea IZVORUL MIRON

            Istoricul: La 15 iulie 1911, Episcopul Caransebeşului, Dr. Elie Miron Cristea (viitor Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), a sosit la Făget pentru a sfinţi biserica din acest târg. Între 17 şi 23 iulie a început o vizită canonică în eparhie, iar la 23 iulie a săvârşit liturghia în aer liber, în faţa a 10 000 de credincioşi, la Bolta Caldă, în actuala incintă a mănăstirii. Locuitorii din zonă, însufleţiţi de eveniment, au botezat izvorul de apă caldă, în amintirea zilei şi a vizitei episcopului, Izvorul Miron.


Mănăstirea IZVORUL MIRON

            Descriere: Biserica este din piatră şi cărămidă, susţinută în exterior de şase contraforturi. Fundaţia este de piatră, cu soclu înalt. Este o construcţie în formă de navă, uşor treflată. Altarul semicircular are proscomidiar şi diaconicon cu intrare din exterior şi luminat de cinci ferestre foarte înguste. Iconostasul din lemn de tei şi măiestrit sculptat, împodobit cu ornamente bizantine, a fost confecţionat şi sculptat de Protosinghelul Ieronim Balinton şi fraţii Busuioc, din Berlişte-Oraviţa, cheltuielile fiind suportate de Dionisie Feneş, din Făget. N-a fost pictat şi, abia în 1987, pictoriţa Teodora Cican a executat icoane în ulei pe pânza măruflată pe care, apoi, le-a lipit. Pictura este de factură bizantină, încadrându-se bine în sculptura iconostasului şi în pictura interioară a bisericii. Naosul, cu absidele semicirculare, este luminat de câte trei ferestre pe fiecare parte (nord şi sud), iar pronaosul este luminat de câte două ferestre pe fiecare parte. Pridvorul deschis este înalt, cu tavanul plat, susţinut de patru coloane care au ornamente în relief. Pardoseala pridvorului este din marmură, iar la intrare, în dreapta şi în stânga, sunt bănci pentru odihna credincioşilor. Uşa de intrare, nouă, este frumos sculptată. Biserica are două turle octogonale în exterior, una deschisă pe naos şi alta oarbă pe pronaos. Pardoseala este din marmură, iar acoperişul din tablă zincată, cu streşinile foarte largi. În faţa bisericii se află o platformă pavată cu marmură, prevazută cu bănci pentru odihnă şi înconjurată cu grilaj de fier forjat.


Mănăstirea IZVORUL MIRON

            Pictura: Pictura din interior a fost începută în 1980 şi terminată în 1981. Până în 1980, interiorul era zugrăvit cu cruci imprimate cu şablonul şi pe pereţi atârnau câteva icoane înrămate. Pictura faţadelor exterioare s-a terminat abia în 1983. Atât în interior, cât şi în exterior, există o frescă în stil bizantin, realizată de profesorul Ioan Şulea Gorj, din Timişoara. La executarea ei s-a dat jos toată tencuiala veche şi s-a retencuit în întregime. Pentru a fi protejată, pictura a fost tratată cu emulsie din ceară de albine. Iconografic, exteriorul are trei registre: cel de sus redă scene din minunile Mântuitorului, cel din mijloc, pe sfinţii mucenici, iar cel de jos conţine biografia de icoane a Sf. Prooroc Ilie Tevisteanul, patronul aşezământului monahal. În pridvor se află Judecata de Apoi, cu Raiul şi Iadul, pe tavan registrul îngerilor, iar pe fronton, în medalion, Sf. Prooroc Ilie între îngeri şi jerbe de ornament.


Mănăstirea IZVORUL MIRON

            Altele: Mobilierul din biserică, contractat în 1990, din lemn de stejar sculptat şi lustruit în culoarea naturală, a fost executat de meşterul Ioan Fosalău, din Vânători, Neamţ.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri