Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea LEPŞA

Mănăstirea LEPŞA

            Istoricul: Primul schit a fost înfiinţat în anul 1774 de un călugăr ucenic al P. Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului. În Catagrafia Eparhiei Romanului din 1809 Schitul Lepşa avea 15 vieţuitori. Biserica a fost deteriorată în 1927 dar s-a refăcut în 1936. În statisca Eparhiei Romanului în care intră şi judeţul Putna, printre cele 13 schituri figura şi Schitul Lepşa. A fost înfiinţat ca schit pentru călugări şi aşa a funcţionat până în 1952, iar după 1952 a funcţionat ca schit pentru maici până la 25 martie 1960 când a fost desfiinţat conform dispoziţiilor decretului 410/1959. Biserica a fost redeschisă în 1974 ca monument istoric. Pentru grija monumentului, episcopia a adus aici pe maica Gabriela Caruceriu de la Schitul Valea Neagră. A fost acoperită din nou şi vopsită atât în interior cât şi în exterior. În anul 1981 a fost resfinţită de IPS Antonie Plămădeala. Funcţionând în continuare ca biserică de mir, a fost slujită de preotul paroh Păun Nicolae din Tulnici.

            Descriere: Biserica este construită din lemn pe fundaţie de piatră, în formă de cruce. Spaţiul interior este compartimentat în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este luminat de o fereastră aşezată la răsărit. Catapeteasma din lemn este pictată şi ornamentată cu o sculptură aplicată. Naosul are absidele profunde şi este luminat de câte o fereastră aşezată la sud şi alta la nord. Pronaosul foarte spaţios în comparaţie cu naosul este luminat de câte o fereastră la sud şi alta la nord. Cam în mijlocul spaţiului, în pronaos pe dreapta şi stânga se afla câte un stâlp din lemn pentru susţinerea plafonului. Ferestrele din altar, naos şi pronaos sunt din lemn, largi şi înalte, rama este lucrată pentru două rânduri de ferestre, dar în 1997 erau fixate numai cele de la exterior, dreptunghiulare şi apărate de vergele metalice. Pridvorul închis este luminat de câte o fereastră în dreapta şi stânga uşii. Sunt din lemn, simple, înguste şi înalte, în interior având fixată câte o vergea metalică. Intrarea în pridvor se face pe o uşă din lemn în două canaturi, vopsită în interior albastru, iar în exterior galben închis. Este apărată în exterior de un grilaj metalic vopsit în alb. Pe pridvor este o turlă oarbă, mare, de formă pătrată. Din pridvor se intră în pronaos tot pe o uşă din lemn în două canaturi, cu geamuri în partea superioară şi vopsită în albastru pe ambele feţe. Şi stranele sunt vopsite tot în culoare albastră. Plafoanele sunt în altar, naos şi pronaos semiovale, în pridvor plat. Pereţii atât în interior,cât şi în exterior sunt căptuşiţi cu scândură aşezată vertical, vopsită bleu. Pardoseala în biserică şi pridvor este din scândură. Acoperişul este din tablă.

            Pictura: Catapeteasma din lemn este pictată şi ornamentată cu o sculptură aplicată, oferind o cromatică nemaintâlnită locaşurilor de cult, care prin originalitate şi armonie atrag negrăit atenţia.

            Altele: Clopotniţa aşezată la 15 m sud de biserică este o construcţie din zid cu gang la parter şi din lemn la etaj, lipită în vest de o mică clădire parter.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri