Istoricul: Satul Miclăuşeni există din secolul al XV-lea. Uricul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la 5 iunie 1472 arată ca primul proprietar al Miclăuşenilor a fost vornicul Miclăuşeni. Prima biserică a mănăstirii a fost ctitorită în anul 1787 de marele vornic Ioan Sturza. Actuala biserică este zidită de logofătul Dimitrie Sturza în anii 1821-1823. A fost sfinţită la 5 ianuarie 1823 de Mitropolitul Veniamin Costache, împreună cu Episcopul Meletie al Romanului. Tot Dimitrie Sturza a ctitorit şi biserica Bărboi din Iaşi. Devenită mănăstire de maici cu hramul Sfinţii Arhangheli, biserica din Miclăuşeni îl are ca duhovnic între 1825 şi 1853 pe Arhimandritul Gherasim Catanovici, fost stareţ la Tibucani, jud. Neamţ. La 1841 au fost aduse în biserica moaştele a şase Sfinţi Apostoli. În timpul primului război mondial, la 10 noiembrie 1917, Maria C. Sturza a ridicat bunurile bisericeşti şi le-a dus la palat. Au fost restituite bisericii abia în 1931. Viaţa monahală la Miclăuşeni a durat până la apariţia decretului comunist 410/1959, când Mănăstirea a fost desfiinţată. La iniţiativa Arhiepiscopiei laşului Mănăstirea a fost reînfiinţată în 1994, având tot obşte de maici.

            Descriere: Faţadele exterioare sunt simple, albe. Pe fiecare parte (sud şi nord) sunt câte trei stâlpi. La distanţă de 200 m de biserică, spre vest, se află palatul, construit de Gheorghe Sturza între 1882 şi 1904 pe locul vechiului conac, construit în 1752. Între palat şi actuala biserică a mănăstirii au fost descoperite ruinele unei biserici din vremea lui Ştefan cel Mare, din care se mai pastrează Sfânta Masă din altar. Biserica mănăstirii tezaurizează odoare bisericeşti, icoane vechi şi tipărituri vechi în limbile greacă, slavonă şi română, cu care se poate constitui un mic muzeu.

            Pictura: S-a realizat restaurarea picturii.

            Altele: Sunt păstrate fragmente din moaştele a 14 sfinţi (Sf. Ap. Andrei, Sf. Ap. Iacob cel Mic, ruda Domnului, Sf. Ap. Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, Sf. M. Mucenici Dimitrie, Gheorghe şi Pantelimon, Sf. Muceniţe Varvara şi Marina), precum şi câteva aşchii din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos.