Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea PEŞTELE

            Istoricul: În zonă n-a existat viaţă monahală, dar după revoluţie credincioşii au cerut Arhiepiscopiei aprobarea pentru înfiinţarea unei mănăstiri. Familia lui Constantin Luneasu, care a avut iniţiativa, a donat şi terenul necesar construcţiilor. Arhiepiscopia a aprobat înfiinţarea mănăstirii şi de ziua Sfinţiilor Împăraţi Constantin şi Elena, în anul 1994, a fost sfinţit locul pentru biserică. La început, organizarea şantierului, precum şi procurarea materialelor de construcţie au căzut în sarcina ctitorului Constantin Luneasu şi a monahului Nichita Roşu. După 1 decembrie 1994 şi-a început activitatea ieromonahul Constantin Dobranis, toate lucrările revenindu-i dumnealui, pentru că la 6 decembrie, acelaşi an, ctitorul decedează într-un grav accident. Întâmpinând multe greutăţi, în special financiare, reuşeşte totuşi cu ajutorul enoriaşilor să construiască biserica mănăstirii şi două corpuri de clădiri pentru chilii (în ambele sunt 14 chilii). Totodată a electrificat mănăstirea, aducând curentul de la 1 250 m şi a făcut drumul de piatră din sat până în mănăstire lung de un 1 km (pentru drum a fost necesară şi construcţia unui pod). În 1996 s-a turnat şi fundaţia pentru construcţia unui nou bloc pentru stăreţie, chilii, trapeză, bucătărie.

            Descriere: Biserica este o construcţie din bârne (grinzi) de lemn pe fundaţie din bolovani de piatră, prinşi în ciment, în formă de cruce, compartimentată în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul, spaţios, este luminat de o fereastră la est şi de geamurile de la uşă din sud. Catapeteasma este din lemn din stejar, sculptat de Gheorghe Ursu din Crăcăoani, jud. Neamţ. Pictura catapeteasmei este opera pictorului Gavrilescu. Naosul luminat de o fereastră la sud şi alta la nord, are absidele largi dar puţin adânci. Este delimitat de pronaos prin doi stâlpi laterali, cuprinsi în zid, care susţin arcada bolţii. Pe naos este turla octogonală la exterior, luminată de patru ferestre, cu acoperişul în formă de mitră arhierească. Pronaosul, spaţios şi el, cu tavanul semicircular, luminat de o fereastră la sud şi alta la nord, are o parte din balconul care se prelungeşte pe pridvor. Pridvorul este luminat de două ferestre alăturate, aşezate la vest şi de geamurile de la uşă de lemn, în două canaturi, aşezată pe peretele din sud. Intrarea în balcon se face din pridvor. Toate ferestrele bisericii sunt din lemn, prevăzute în interior cu bare metalice. Biserica este tencuită în interior şi pictată, iar în exterior este ornamentată în lambriuri. Pardoseala este din duşumea de lemn, iar acoperişul cu tablă de aluminiu.

            Pictura: Executată în frescă de pictorul Gavrileanu din Gura Humorului

            Altele: Clopotniţa din lemn se află la 20 m sud-est de biserică şi tot la 20 m sud-est de biserică este clădirea pentru stăreţie, trapeza, bucătărie, orientată de la vest spre nord. Este o construcţie din lemn, pe temelie de bolovani de piatră, cu parter şi etaj. La capete are câte un turn (etajul doi) în care sunt şi chilii. Acoperişul este din şindrilă.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri