Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea PIATRA FÂNTÂNELE

Mănăstirea PIATRA FÂNTÂNELE

            Istoricul: În anul 1813 comanda Regimentului 2 de graniţă lansează un apel românilor din Valea Someşului, să vină în aceste locuri oferindu-le pământ, pădure şi promisiunea zidirii unei biserici, care s-a realizat la un deceniu după unire, la iniţiativa omului de acţiune Vasile Lazurca, căruia i s-au alăturat peste 100 familii de credincioşi ortodocşi, sub conducerea preotului Constantin Flămând, catehetul liceului Bistriţa. Prin danii de material lemn, bani şi munca începe în 1928 construirea bisericii mănăstirii Naşterea Maicii Domnului pe stânca Piatra Fântânelelor, ridicându-se în acel an numai până la ferestre. Pentru că iniţiatorul Vasile Lazurca n-a achitat băncii împrumutul contractat, a fost încredinţată continuarea lucrărilor tânărului Ieromonah Vasile Luncan, de la Mănăstirea Durău. Acesta termină construcţia bisericii la 10 mai 1929 şi până în 1939 a reuşit să achite datoriile la bancă. Meşteri tâmplari au fost fraţii Leonte şi Mihăilă Rogaja din Coşna. Terenul pe care s-a construit biserica a fost donat de ctitorii Gheorghe Cioanca şi Danila Moraru, iar cel pentru construcţia clădirii chiliilor (în care este şi paraclisul) de Bentra Nastasia, care a mai dat încă 260 mp pentru drumul până în şosea. Facem menţiunea că din lipsa spaţiului necesar în jurul bisericii, clădirea pentru chilii, paraclis, trapeza şi bucătărie se află cu circa 300 m mai la vale, la sud de biserică.

            Descriere: Este construită în stil bizantin, din lemn, pe temelie de piatră. Altarul este luminat de o fereastră aşezată la est. Catapeteasma din lemn sculptat, înaltă până la boltă, a fost lucrată în 1939-1940. Naosul are abside largi şi adânci. Este luminat de câte o fereastră la sud şi nord, iar pronaosul de câte două ferestre pe părţile laterale. În zona pronaos-pridvor este balconul pentru cor. Pridvorul cu spaţiu redus este închis, tencuit şi văruit, cu intrare prin nord. Uşile sunt simple, din lemn în două canaturi. Toate ferestrele sunt simple, înalte, late de 1 m, dreptunghiulare, terminate în arc. Turla deschisă, octogonală cu patru ferestre scurte şi late, este aşezată pe naos. Pardoseala este din scândură, iar pereţii la exterior sunt căptuşiti cu scândură şi vopsiti în albastru-ciel. Acoperişul mai nou, din 1971, are tablă zincatăţ vopsită gri.

            Pictura: Înlocuită de zugrăveală cu cruci în stil bizantin, lucrată în 1954-1956 de meşterul Volosnei. Pantocratorul este pictat pe pânză aplicală în turlă, iar pe pereţii bazei sunt aplicaţi cei 4 evanghelişti, donaţia pictorului Alexandru Cristea.

            Altele: Biserica a fost înzestrată cu obiecte de valoare artistică prin zelul stareţului protosinghel Vasile Luncan, care a păstorit aici până la moarte. Mormântul lui din 2.VI.1969 se află lângă altar.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri