Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea PLUMBUITA

Mănăstirea PLUMBUITA

            Istoricul: Biserica mănăstirii a fost începută de voievodul Ţării Româneşti Petru cel Tânăr (1559-1568) şi a fost terminată şi înfrumuseţată de voievodul Alexandru al III-lea (1568-1577), soţia sa Ecaterina şi fiul lor Mihnea Voievod (1577-1583; 1585-1591) a cărui domnie a fost întreruptă de Petru Cercel între 1583-1585.


Mănăstirea PLUMBUITA

            Descriere: Biserica, construită din zid de cărămidă, este de plan triconic. Iniţial a avut o turlă pe naos şi două pe pronaos. În prezent are o turlă din zid deschisă pe naos, în formă decagonală, prevazută cu 10 ferestre înalte şi înguste. Are două rânduri de cărămizi în relief în partea superioară a ei. Naosul se delimitează de pronaos prin două coloane masive, care susţin o arcadă a boiţei, între coloane şi ziduri sunt spaţii de trecere mai mici decât între cele două coloane. Tâmpla este din lemn având o pictură foarte frumoasă. Pridvorul susţinut de mai multe coloane a fost închis cu geamuri, având câte o fereastră mare pe o parte şi alta a uşii de intrare şi câte două ferestre mari pe fiecare parte (dreapta-stânga). Are plafonul, peretele de deasupra uşii de intrare şi peretele dinspre pronaos, pictaţi. Altarul este luminat de o fereastră îngustă pe peretele din răsărit, iar naosul şi pronaosul de câte o fereastră pe fiecare parte a zidurilor (total patru ferestre). Toate ferestrele sunt simple, înguste, apărate de câte un pilon metalic la exterior. Pardoseala în pridvor şi biserică este din dale de piatră frumos lustruite. Acoperişul este din tablă vopsită în verde închis, lasând impresia că este tablă de plumb. Streaşina acoperişului este largă, apărând zidurile în partea superioară. Pereţii exteriori sunt tencuiţi în alb. Are deasupra soclului de jur-împrejur 3 brâie simple, iar la jumătatea zidurilor sunt iarăşi 3 brâie simple, având între cele două intervale câte un rând de cărămidă în relief încrustată în zid pe muchie ca dintii unui ferastrau. Deasupra şi dedesubtul acestor brâie care împarte faţada în două registre sunt rânduri de firide largi, cele de deasupra brâului terminându-se în arc, cele de sub brâu având terminaţie dreaptă.


Mănăstirea PLUMBUITA

            Pictura: Biserica a fost pictată în secolul XVI de zugravi anonimi. A fost restaurată până în decembrie 1989 de profesorul Ioan Toflan (azi decedat), ajutat de un colectiv al mănăstirii condus de stareţul Simeon Tatu, care a practicat şi pictura. Reţinem în pridvor tabloul Sinodul icoanelor deasupra uşii la intrare, pe peretele dinspre pronaos în stânga uşii tabloul cu raiul, iar pe dreapta iadul. În pronaos, tabloul votiv are pe perete în dreapta uşii pe Elena Doamna şi Matei Basarab, în stânga uşii pe Ecaterina Doamna şi Alexandru al III-lea, iar pe peretele din nord pe împăraţii Sf. Constantin şi Elena. Deasupra uşii sunt pictaţi Prea Fericitul Patriarh Teoctist şi Patriarhul Justinian.


Mănăstirea PLUMBUITA

            Altele: Clopotniţa masivă este construită la 30 m în faţa bisericii şi, aşa cum am arătat la început, încadrată pe dreapta şi stânga de clădiri din cărămidă netencuită. Prin gangul clopotniţei se intră în incintă. Gangul este pictat atât pe partea dreapta cât şi pe partea stângă, cu mai mulţi sfinţi. Turnul clopotniţei a fost construit între 1802-1806.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri