Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea PODGORIA COPOU

Mănăstirea PODGORIA COPOU

            Istoricul: Mănăstirea este ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, zidită într-un timp foarte scurt, la 1638, în codrii Copoului şi sfinţită la 1641. În anul 1702 este consolidată de Arhimandritul Serafim. În perioada 1712-1829 a fost metoc al mănăstirii Caracalu, de la Muntele Athos, aşa cum arată şi Dr. Nicolae Stoicescu în Bibliografia, localităţilor şi monumentelor feudale, vol. II. Pridvorul bisericii s-a adăugat după anul 1800. Până în anul 1821 călugării ce populau Mănăstirea au fost greci. După secularizarea averilor mănăstireşti, în 1864, a devenit biserică de mir. Între anii 1983 şi 1986, prin stăruinţa preotului paroh Vasile Vaida, cu contribuţia benevolă a credincioşilor şi cu sprijinul substanţial al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, s-au făcut mari lucrări de restaurare şi consolidare, s-a pictat şi s-a înnoit tot mobilierul. În 1995 Arhiepiscopia Iaşilor a decis reînfiinţarea mănăstirii Copou.

            Descriere: Aprecieri tehnice privind biserica. Este o construcţie din zid gros de 85 cm, în formă de cruce, compartimentată în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este luminat de o fereastră la răsărit. Catapeteasma este din lemn cu ornamente sculpturale aplicate. Absidele naosului sunt puţin pronunţate având fiecare câte o fereastră. Delimitarea de pronaos se face prin doi stâlpi groşi implantaţi în zidurile laterale şi care se continuă cu arcada boiţei. Pronaosul puţin spaţios are balcon pentru cor şi este luminat de o fereastră la sud şi alta la nord. Pe pronaos se află o turlă oarbă în formă pătrată care are funcţie de clopotniţă. Pridvorul închis, construit mai târziu (după 1800), este luminat de câte o fereastră la sud şi nord; intrarea este prin vest pe uşa din lemn. Intrarea în pronaos este dublată şi ea de o uşă masivă din lemn, originală, cu un zăvor gros metalic. Deasupra uşii este pisania originală de piatră, scrisă în litere slavone, cu stema Moldovei în centru. Pisania este ţinută în mână de îngeri. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, dreptunghiulare, cu vergele metalice între ele. Mobilierul este nou, din lemn, sculptat de sculptorul I. Constantinescu. Pardoseala este din ciment, iar acoperişul, din tablă.

            Pictura: În incinta bisericii sunt alei betonate. La 50 m vest de biserică este vechea casă parohială, folosită acum de personalul monahal până la construirea altor clădiri pentru chilii.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri