Descriere: Biserica este zidită în stil bizantin. Are o formă trilobată cu abside laterale. Zidurile au grosime de peste un metru. Interiorul este înalt. Are o turlă mare pe naos (acoperită cu tablă ca şi biserica), de formă poligonală, cu firide largi, ornamentate în partea superioară. Naosul şi pronaosul sunt spaţioase, având practic aceeaşi mărime. Catapeasma, stranele, uşile, inclusiv ramele icoanelor sunt foarte frumos sculptate. Pridvorul în stil brâncovenesc este spaţios, deschis, susţinut de opt coloane din piatră. Atât pereţii, cât şi plafonul pridvorului au o pictură frumoasă. În pridvor este piatra funerară a surorii ctitorului. Pereţii exteriori au de jur împrejur un brâu median gros. Deasupra brâului, pereţii sunt tencuiţi cu ornamentaţie deosebită în partea superioară, sub streaşină. În partea inferioară, sub brâu, pereţii sunt din cărămidă naturală, netencuiţi.

            Pictura: După tradiţia bizantină, pictura este executată în frescă. Prezintă importanţa atât iconografică, cât şi ca execuţie tehnică. A fost realizată în timpul lui Constantin Brâncoveanu între 1698-1705 (unele surse indică anii 1703-1712), de primii meşteri ieşiţi din şcoala brâncovenească de la Hurez ca: Andrei Constantinos, Gheorghe Istrate şi Ranite.

            Altele: În nordul incintei, într-o altă curte, este bolniţa ctitorită de Episcopul Clement Lavrentie, 1732-1738. Pictorii din şcoala brâncovenească, Ioan şi Gheorghe, sunt semnaţi la proscomidie, pictura fiind realizată în anul 1738. Pentru că bolniţa era fortificată, Tudor Vladimirescu a folosit-o ca bază de operaţii militare.