Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea RAŞCA

Mănăstirea RAŞCA

            Istoricul: Mănăstirea Râşca a fost numită la începutul ei Bogdăneşti, fiind înfiinţată în mijlocul satului Bogdăneşti în 1359 de către Bogdan Vodă şi doamna Maria, ca să slujească ca biserică domnească în vecinătatea târgului Baia atunci întemeiat. A fost distrusă de tătari prin foc în 1510 şi 1512.Bogdan cel orb, fiul lui Ştefan cel Mare dădu porunca a se zidi din nou. Pustiită şi aceasta de oştile turceşti ale lui Soliman Magnificul, care au prădat şi devastat şi alte mănăstiri ale Moldovei, Petru Rareş a zidit-o din nou în anul 1542, în a treia domnie a sa, dar de data aceasta, pe un dâmb, dincolo de râul Râşca, primind numele acestuia. Zidirea bisericii a fost încredinţată fostului călugăr Macarie, devenit episcop de Roman, istoric şi om de încredere a lui Rareş. El şi-a luat ca ajutoare pe logofeţii Ioan şi Teodor Balş. Biserica mănăstirii Râşca este mai mică decât Probota, dar la fel de solidă. Zidul împrejmuitor, ridicat de Bogdan, a fost lărgit împrejur pe patru laturi, pentru a sluji la nevoie ca cetate. Mănăstirea a fost sfinţită la 9 mai 1542, ziua în care au fost aduse moaştele Sfântului Nicolae, îndeplinindu-şi rolul de metoc al Probotei.


Mănăstirea RAŞCA

            Descriere: Biserica este o construcţie din zid gros de un metru, pe fundaţie din bolovani de piatră înaltă de 1,30 m. Are formă de cruce, cu spaţiul interior împărţit în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. În partea sudică are şi un pridvor deschis, susţinut de două coloane mari în faţă şi două în spate. Altarul este luminat de o fereastră la răsărit, care în exterior are un grilaj metalic. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat. Naosul, luminat de câte o fereastră la sud şi alta la nord, are deasupra o turlă deschisă, circulară în interior, de formă octogonală în exterior, luminată de patru ferestre aşezate în cele patru puncte cardinale. Pronaosul spaţios, luminat de câte o fereastră la sud şi nord, are deasupra o turlă deschisă, octogonală în exterior, luminată de patru ferestre. Ambele turle au firide atât sub cupolă cât şi la bază. Pridvorul închis este la fel de spaţios ca şi pronaosul. Are intrarea prin partea sudică, printr-o uşă masivă din stejar sculptat, cu un canat. Este luminat de două ferestre. Din pridvor în pronaos se intră pe o uşă de lemn sculptată, în două canaturi. Pardoseala este din ciment şi acoperişul este din tablă zincată. Faţadele exterioare au firide pe zidurile din nord şi din sud ale pridvorului.


Mănăstirea RAŞCA

            Pictura: După cum afirma arhiereul Narcis Cretulescu este din timpul vornicului Costea Bacioc. Alta nouă a fost aplicată peste ea, dar au fost păstrate modelele originale din timpul domnitorului Petru Rareş, aşa cum se poate vedea în unele locuri pe zid. Aceasta a avut loc cu prilejul lucrărilor de renovare a bisericii în 1827, când Mitropolit era Veniamin Costache. În exterior pictura se mai păstrează numai pe peretele sudic al naosului şi pronaosului.


Mănăstirea RAŞCA

            Altele: Clopotniţa, aflată la 20 m sud de biserică, este o construcţie masivă din secolul al XVII-lea, cu gang de intrare, acoperită cu tablă de aramă.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri