Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea RĂŢEŞTI

Mănăstirea RĂŢEŞTI

            Istoricul: Schitul Răţeşti (aşa apare în acte până la 1868) este ctitoria oşteanului Dragomir şi a soţiei sale jupâneasa Voica, probabil la sfârşitul sec. XVI. Primul document domnesc despre existenţa schitului este din 6 mai 1634 când monahul Sofronie de Gomoeşti (lângă Buzău) donează teren la Gomoeşti şi două pogoane de vie în Muscel. O altă mărturie indirectă despre existenţa schitului există într-un act din 21 ianuarie 1652, în care printre cei ce dau mărturie că Dragomir Căpitanul stăpânea moşia Răţeşti figurau Damaschin Călugărul, Daniil Călugărul şi Popa Dumitru călugărul, vieţuitori în Schitul ctitorit de căpitanul Dragomir.


Mănăstirea RĂŢEŞTI

            Descriere: Biserica este de proporţii monumentale având 30 metri în lungime, 15 metri lăţime, construită pe o temelie de piatră de un metru şi cu înălţimea până la acoperiş de 10 metri. Este de plan triconic, cu pronaosul dezvoltat în lărgime. Are 3 turle construite din scândură: una mare pe naos de 12 metri în formă octogonală şi două mici pe pronaos, în formă pătrată, toate prevăzute cu câte 4 ferestre. Naosul este delimitat de pronaos prin două coloane puternice, care susţin o arcadă a boiţei. Este luminat pe fiecare parte de câte o fereastră mare, pronaosul tot de către o fereastră pe fiecare parte, dar mai mici decât ale naosului. Pridvorul închis, are ferestrele şi mai mici. Toate ferestrele sunt prevăzute cu grilaje metalice. Pardoseala bisericii este din scândură, iar acoperişul din tablă albă.


Mănăstirea RĂŢEŞTI

            Pictura: Pictura a fost pictată în frescă între 1843-1844 de pictorul Nicolae Teodorescu, conducătorul şcolii de zugravi de la Episcopia Buzăului, ajutat de nepotul său Gh. Tattarescu, elev al şcolii. Episcopul Chesarie, impresionat de pictura din pronaos lucrată de Tattarescu, i-a apreciat talentul şi l-a trimis cu bursă să studieze la Roma. Din perioada cât a lucrat la Răţeşti se mai păstrează azi în muzeul Episcopiei Buzăului o icoană cu tetrapod cu două fete Sf. Treime (semnată jos în coltul din dreapta Tattarescu pictor) şi Iubirea lui Hristos, tot tetrapod ce reprezintă pe o faţă sfinţii 40 de mucenici, iar pe cealaltă Sf. Dimitrie şi Gheorghe având jos în stânga semnătura (Tattarescu).

            Altele: Ca elemente de artă sculpturală biserica prezintă catapeteasma, iconostasul, strana arhierească, opere ale atelierului de sculptură de la Episcopia Buzăului.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri