Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea RĂZBOIENI

Mănăstirea RĂZBOIENI

            Istoricul: După 20 de ani de la luptele cu turcii din 26 iulie 1476, Ştefan cel Mare şi Sfânt a ridicat o biserică care să amintească peste vremuri de eroismul bravilor săi luptători. Din acel moment începe să se vorbească de Războieni, de Pârâul Alb din apropiere de Valea Albă, care amintesc şi transmit peste secole drama voievodului. Două monumente stau mărturie a recunoştinţei posterităţii pentru cei căzuţi în lupta pentru neam şi ţară: unul este monumentul ostaşului regimentului 15 Războieni, iar altul biserica mausoleu ridicată de însuşi domnitorul Moldovei. Monumentul ostăşimii este opera sculptorului alsacian Veisenberger. Basorelieful de jos înfăţişează lupta de la Războieni. În parc este o estradă pe care se cinsteşte anual Ziua Războienilor. Biserica zidită în anul 1496 a fost restaurată în 1973-1974, când a fost adusă la forma avută iniţial. În anul 1803 Mitropolitul Veniamin Costache a reînviat viaţa monahală, transformând-o în schit de maici, sub povăţuirea stareţei de la Văratec, cuvioasa schimonahie Nazaria Braşoveanu. Atunci obştea număra 25 vieţuitoare. Una dintre stareţele schitului a fost monahia Suzana Ştefănescu, sora Episcopului Melchisedec Ştefănescu, cel care a făcut memorabilele comunicări la Academie despre importanţa bisericii de la Războieni în istoria românilor. Cercetarea osemintelor fără capete din groapa comună a altarului şi naosului au condus la concluzia că aparţin oştenilor lui Ştefan Voievod, prinşi de turci şi decapitaţi. De aceea biserica de aici are caracter comemorativ, mărturisit de pisania pusă de voievod, care constituie un mic şi cutremurător document săpat în piatră despre lupta românilor pentru neatârnarea ţării. Obştea maicilor a menţinut permanent candela aprinsă, la fel şi rugăciunea la necropola oştirii moldovene.


Mănăstirea RĂZBOIENI

            Descriere: Biserica este din piatră şi cărămidă în plan dreptunghiular, cu ziduri groase de peste un metru. Este compartimentată în altar, naos şi pronaos. Altarul, semicircular în interior, este poligonal la exterior. Catapeteasma din lemn de tei datează din anul 1906. Naosul este luminat de o fereastră la sud şi alta la nord, ferestre înguste şi înalte, terminate în arc. Pronaosul este luminat tot de două ferestre late şi înalte, terminate tot în arc. Intrarea în pronaos se face prin vest, pe o uşă din lemn, simplă, dublată în interior cu grilaj metalic. În stânga uşii, la exterior, se află pisania sculptată în piatră. Biserica n-are turlă, iar arhitectul Ştefan Balş, la renovarea construcţiei a realizat acoperişul fără turnuleţe. Faţadele şi-au recăpătat înfăţişarea din secolul al XV-lea, cu benzi de cărămidă dispuse de la soclu până la cornişe. Acoperişul este din tablă de aramă.

            Pictura: Cercetările au dovedit că biserica a fost fără pictură, interiorul fiind ornamentat cu o imitaţie de cărămidă aparentă, pe suport de tencuială.

            Altele: Clopotniţa, aflată la 30 m nord-vest de biserică, este construită în anul 1862. Are gang de intrare, parterul fiind din zid, iar celelalte trei etaje din lemn. În clopotniţă sunt două clopote mari şi patru mai mici.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri