Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea REBRA-PĂRVA

            Istoricul: Pe locul actual al mănăstirii, proprietatea bisericii parohiale din Rebra, a existat cu mai multe secole în urmă o mănăstire de călugări, distrusă de armatele habsburgice în 1763. De atunci şi până la Revoluţia din 1989 nu s-a mai reluat viaţa monahală. După 1989, cântăreţul bisericesc Timofte Scurtu, din parohia Pârva (probabil că de aceea la început i s-a spus Mănăstirea Pârva Rebra) împreună cu credincioşii, a iniţiat reînfiinţarea mănăstirii şi Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului a aprobat şi a întocmit formele necesare reînfiinţării ei cu obşte de călugări. În 1993 s-a sfinţit locul şi în ziua de 16 august a început construcţia bisericii şi a clădirii din nord-vestul ei. Până să fie terminată construcţia chiliilor, vieţuitorii existenţi în schit (la început a funcţionat ca schit) au locuit în bordeie săpate sub deal. Tot la nord-vest de biserică, în spatele clădirii chiliilor, a fost înfiinţată o mică plantaţie pomicolă. În continuare s-a mai construit o clădire la sud-est, un altar de vară şi în 1995 s-a început construcţia unei mari clădiri din zid în marginea şoselei, paralel cu aceasta.

            Descriere: Este o construcţie din cărămidă cu bolţile de beton, pe fundaţie de bolovani de piatră şi ciment, înaltă şi spaţioasă, în formă de cruce. Altarul spaţios este luminat de trei ferestre aşezate la răsărit, naosul cu absidele foarte largi şi adânci este luminat de câte trei ferestre pe zidurile din sud şi nord. Se delimitează de pronaos prin doi stâlpi de beton foarte puternici, aşezati marginali zidurilor care susţin o arcadă de beton şi ea foarte pronunţată. În pridvorul spaţios şi luminat de câte două ferestre la sud şi nord, mai este pe fiecare latură câte un stâlp de beton, aceştia susţinând o arcadă şi grinzile de beton. Toate ferestrele sunt metalice şi cu terminaţia în arc. Biserica are şi un pridvor deschis, spaţios, susţinut de patru coloane în faţă şi două în spate, câte una la sud şi nord. De jur-împrejur are zid înalt de 1,20, cu o deschidere de 3 m pentru intrarea credincioşilor. Catapeteasma din lemn de stejar sculptat este lucrată în judeţul Neamţ. Turla, aşezată pe naos, este deschisă, poligonală (are 12 laturi), mare, cu două etaje, etajul inferior având un rând de ocniţe, etajul superior două rânduri de ocniţe, toate urmând a fi pictate. Pardoseala bisericii este din marmură, acoperişul din tablă zincată, fundaţia faţadelor, monumentală din plăci de terasit, buciardată şi cioplită cu un profil în partea superioară. Deasupra acestui profil la distanţă de 1 m este un alt profil şi imediat sub cornişe un altul. Sub firide, la 50 cm, este un alt profil mai subţire care merge de jur-împrejurul faţadelor.

            Pictura: La 1 m sub cornişe de jur-împrejur sunt firide terminate în arc, care vor fi pictate.

            Altele: La 60 m nord-vest de biserică este clădirea de zid a chiliilor şi beciurilor, având două etaje şi balcoane susţinute de coloane, acoperişul cu tablă zincată, iar la 40 m sud-est de biserică este clădirea în care în 1996 funcţiona trapeza şi bucătăria, clădire din lemn pe fundaţie de beton, acoperită cu şindrilă şi ornamentată cu trei foişoare deasupra. Altarul de vară este construit din lemn, la 50 m sud de biserică. Este acoperit cu şindrilă. Clădirea mare, din zid, începută în 1995, se află la 100 m est de biserică, în marginea şoselei. În această clădire se va muta stăreţia, trapeza, bucătăria şi vor fi atelierele de croitorie şi pictura pe sticlă, camerele pentru oaspeti, spălătoria, beciurile şi garajele.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri