Istoricul: Încă din 1647 a fost un schit din lemn ctitorit de Matei Basarab. Aceasta o dovedeşte şi piatră încrustată în anul 1647 care este aşezată deasupra uşii de intrare în pronaos. Mai târziu, după construcţie, a fost populat, cum se presupune, cu călugări ruşi, fapt pentru care locul a căpătat numele de Poiana Rusului care e la 2-3 km de aici. Pe la 1760 Schitul ajungând în ruină, călugării s-au mutat probabil la Vărzăreşti, sau la Poiana Mărului. Tot atunci Schitul a fost refăcut din lemn de preotul Manea şi soţia lui. Dar acum Schitul este populat cu călugăriţe. În 1820, biserica de lemn a fost mutată la Amara.

            Descriere: Biserica este din zid în formă de navă, cu interiorul compartimentat în altar, naos, pronaos. Altarul este luminat de o fereastră mare în faţă (răsărit) şi alta foarte mică pe zidul din nord. Naosul are absidele puţin pronuntaţe în adâncime şi-i despărţit de pronaos prin 2 pilaştri care sustin o arcadă. Pilaştrii ies mult în interior şi totodată zidurile pronaosului se retrag spre interior şi se formează astfel un culoar spre pridvor lat de 2 m şi lung de 3,5 m. Atât în naos cât şi în pronaos lumina pătrunde prin câte o fereastră mare pe fiecare zid (total 4), ferestre duble, între ele fiind un grilaj metalic. Pridvorul s-a construit în 1958, fiind şi el luminat de câte o fereastră pe fiecare parte. În pridvor se intră pe o uşă din două canaturi cu geamuri în partea superioară. Şi în pronaos se intră tot printr-o uşă din două canaturi cu geamuri, dar este dublată în faţă de o uşă masivă din stejar, care a aparţinut vechii biserici de lemn, din Poiana Rusului. Catapeteasma este din zid, înaltă până la boltă. Pardoseala este din bucăţi mari de scândură masivă care prin felul cum este aşezată imită parchetul. Biserica este acoperită cu tablă. Pereţii exteriori au în partea inferioară firide largi de 1,80 m şi puţin adânci, iar în partea superioară ocniţe în care sunt pictaţi Sf. Apostoli.

            Pictura: Pictura în 1867 biserica a fost pictată de Ghiţă Stoenescu, elev al lui Gh. Tattarescu. Astăzi se mai păstrează doar în altar. În pridvor, pronaos şi naos, este pictura în frescă lucrată de Al. Cantini, licenţiat din Italia. La intrarea în pridvor (peretele exterior) este pictat Sf. Ioan Botezătorul. În altar este pictură veche. Pe boltă sunt pictaţi Maica Domnului şi Pruncul; Sfinţii Mihail şi Gavriil; Înţeleptul Solomon, iar pe peretele din stânga (nord) Sf. Arhidiacon Ştefan, Sf. Ierarh Gură de Aur; pe peretele din dreapta (sud) sunt Sf. Vasile, Sf. Grigore şi tabloul reprezentând jertfa lui Avram.

            Altele: Clopotniţa este din zid, micuţă, văruită în alb, acoperită cu tablă în formă de solzi. Este construită mai la vale de biserică, în partea de răsărit, la depărtare de 25 m. Pe sub ea se intră în incintă.