Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea BISERICANI

Mănăstirea BISERICANI

            Istoricul: Ieroschimonahul Iosif Sebastian, de la Mănăstirea Bistriţa, a plecat la Sfântului Mormânt al Domnului, după care a devenit pustnic vestit în pustiul Iordanului. În jurul lui s-au adunat încă cincisprezece călugări români şi doi greci, trăind în rugăciune în peşteri din valea Iordanului. Năvălind arabii în ţara Sfânta, Cuviosul Iosif şi-a luat ucenicii şi s-a întors la Bistriţa. Dar, negăsind aici liniştea necesară vieţii spirituale, s-au retras pe un munte înalt din apropiere (care s-a numit Muntele lui Iosif, iar mai târziu Muntele Bisericanilor), nevoindu-se în peşteri de piatră sau bordeie din lemn şi pământ. Înmulţindu-se ucenicii, Cuviosul Iosif a înălţat o biserică din lemn în anul 1492, în apropierea peşterii mari ale cărei urme se mai văd şi azi la circa 200 m sud de biserică. Mai târziu a fost numit Schitul Bisericani, adică al evlavioşilor, pentru că monahii se rugau neîncetat cu post şi lacrimi. Cuviosul Iosif a organizat rânduiala slujbei neîntrerupte, împărţind călugării în trei cete, fiecare ceată slujind trei ore, după modelul mănăstirii Studion din Constantinopol. La vremea aceea, era singura mănăstire cu această rânduială din ţara noastră.


Mănăstirea BISERICANI

            Descriere: Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat în stil baroc. Naosul şi pronaosul primesc lumină de la câte o fereastră la sud, cele din nord fiind acoperite. Absidele naosului sunt largi şi adânci. Naosul este delimitat de pronaos prin arcada care susţine bolta. Pe naos este o turlă mare deschisă, circulară în interior şi octogonală în exterior, luminată de patru ferestre. În partea superioară are firide nepictate. Pridvorul are o fereastră la vest şi alta la sud. Intrarea se face prin partea sudică, pe o uşă veche metalică, joasă. Din pridvor în pronaos se intră printr-o deschidere mare făcută în zid. Pe pridvor este turnul clopotniţei, masiv, în formă pătrată, deformat la colţuri. Pardoseala este din piatră. Biserica nu este pictată.


Mănăstirea BISERICANI

            Pictura: Ornamentaţia bogată, de o vivacitate cromatică ieşită din comun, contrastează cu sobrietatea icoanelor zugrăvite pe fonduri mate, de o discreţie care impune. Între registrele cu icoane s-au cruţat benzi libere în care s-au pictat mănunchiuri miniaturale de trandafiri, după modelul desenelor populare.


Mănăstirea BISERICANI

            Altele: Fosta capelă a mănăstirii rămâne însă cea mai interesantă dintre vechile părţi componente păstrate până astăzi. Împărţită în două printr-un planşeu de etajare, poate fi apreciată ca o construcţie destul de înaltă şi de masivă, realizată într-un spirit arhitectural puţin amalgamat. Portalul de la intrare e susţinut de doi pilaştri angajaţi, iar interiorul în formă de navă este acoperit de o calotă sferică sprijinită pe patru arce care se îmbină în consolă.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri