Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SĂRĂCINEŞTI

Mănăstirea SĂRĂCINEŞTI

            Istoricul: Biserica mănăstirii este construită în anul 1688. pe moşia comisului Tanasie Păuşeşcu, într-o epocă de plină dezvoltare a artei bisericeşti răsăritene în Ţările Româneşti. În anul 1687, Eutanasie Păuşescu şi mama sa, monahia Marta, care se numise Mihalcea, soţia clucerului Radu Păuşescu şi fiica a lui Nicula Logofătul Sărăcinescul, donează moşia împreună cu casele pentru mănăstire. Şi pentru că este zidită în mijlocul moşiei neamului Sărăcineştilor, Mănăstirea îşi ia numele acestora.

            Descriere: Biserica masivă, spaţioasă şi solidă este în formă de cruce. Naosul şi pronaosul în partea inferioara fac corp comun, creându-se mult spaţiu pentru credincioşi. Pridvorul este deschis, sprijinit de opt coloane de piatră, pictat pe plafon şi pe partea zidită. Catapeteasma este din lemn, frumos sculptată. Are o singură turlă pe naos. Pereţii exteriori sunt simpli, varuiti în alb, au un brâu median nu prea pronuntat. Biserica este acoperită cu tiglă. Clopotniţa, în partea de sud a bisericii, este din piatră şi cărămidă netencuită, pe zidul careia se poate vedea o inscriptie Sava 7200-1692.

            Pictura: Pictura bisericii se face la treizeci de ani după zidirea ei în 7226 (1718), prin grija Episcopului Damaschin Ioan - Arhimandritul Hurezilor, Dosoftei Ieromonahul şi Paisie Monahul; a fost pictată aşa cum se vede şi azi de Teodosie, Gheorghe şi Preda, aceiaşi pictori care au pictat paraclisul de la Hurez şi alte aşezăminte bisericeşti. În pronaos sunt pictaţi ctitorii, După cum urmează: deasupra uşii, în interior, ţinând biserica în mâini, Episcopii ştefan şi Damaschin; Ioan Arhimandritul, Paisie şi Dosoftei pe peretele de miazăzi; Tanasie vel comisul Saracinescu cu jupaniţa lui, Ilina, Tanasie vel clucer Pausescu cu jupaniţa lui, Aspria, pe peretele de miazănoapte.

            Altele: Din clădirile şi inventarul anilor 1588-1693 mai există: biserica în forma ei originală, clopotniţa, clădirea dinspre miazănoapte de biserică (zidurile şi construcţia beciului dovedesc originea ei medievală), care a servit ca stăreţie şi chilii, clopotul cel mic turnat pentru prima dată în 1612 şi returnat în 1930 de protosinghelul Ieronim şi o cruce de lemn ferecată de mâna cu inscripţiile Ştefan Episcop 7200 -1692.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri