Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea Schitul HADÂMBULUI

Mănăstirea Schitul HADÂMBULUI

            Istoricul: După aprecierea marelui istoric Nicolae Iorga, determinată de cele scrise în pisanie, în acest loc a existat un schit de lemn din secolul al XV-lea sau al XVI-lea. Cu prilejul vizitei pe care a făcut-o schitului în 1907 şi pe care l-a găsit într-o stare deplorabilă, Nicolae Iorga a văzut un mormânt pe care-l data ca fiind din secolele amintite mai sus şi pe a cărui piatră, în greceşte, se amintea de robul lui Dumnezeu Alexie, fiul lui Asta. Un document de la 4 august 1658 aminteşte de o mănăstire din Dealul Mare, care primeşte o danie şi care este trecută cu hramul Sfântul Nicolae, aceasta dovedind că şi înainte de 1659 a existat o biserică la Dealul Mare. Schitul din 1659 a fost cunoscut ca Schitul Dealul Mare Hadâmbu. În 1659 boierul Iani Hadâmbul construieşte o biserică din piatră pe un loc primit de la Gheorghe Vodă Ghica. A fost terminată la 8 septembrie, cu hramul Înălţării Precistei şi Născătoare de Dumnezeu, aşa cum arată pisania aflată şi astăzi pe peretele vestic al bisericii. Iani Hadâmbul, care a dat numele mănăstirii, este menţionat în multe documente din deceniul al IV-lea al secolului al XVII-lea, cu dregătoria de chelar, al doilea postelnic, mare postelnic. După 1660 Iani Hadâmbul devine proprietarul multor moşii şi averi în ţinuturile Iaşi şi Vaslui, drepturi întărite de domnii Miron Barnovschi, Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, Gheorghe Ghica, Ştefăniţă Vodă. Documente din 1810 precizează că Schitul Hadâmbul a fost închinat mănăstirii Galata şi apoi, vreme de trei ani, Sfântului Munte. Sinodicul bisericii schitului Hadâmbu informează că până în 1850 în schit existau călugări şi că în anul următor proprietarii greci ai Galatei au făcut reparaţii la lăcaş. Nicolae Iorga menţiona în 1907, că în biserică se găseau un Apostol din 1756, o Psaltire din 1817 şi un Liturghier din Iaşi 1818. O dată cu alungarea ultimului stareţ - ca urmare a decretului 410/1959 - viaţa monahală a încetat.


Mănăstirea Schitul HADÂMBULUI

            Descriere: Biserica veche este o construcţie mică din zid de piatră gros de 80 cm, în formă de cruce. Are altar, naos şi pronaos. Altarul este luminat de o fereastră la est. Catapeteasma este din lemn de stejar, frumos ornamentată. Naosul, cu absidele puţin pronuntate, este luminat de câte o fereastră la sud şi nord. Ferestrele sunt duble, metalice, înguste şi puţin înalte (80 cm). Naosul se delimitează de pronaos printr-un zid care are deschideri laterale şi pe centru. Pe naos se afla o turlă oarbă. Intrarea în pronaos se face prin partea sudică, printr-o uşă de lemn în două canaturi. Mobilierul din biserică este din lemn de stejar sculptat. Pardoseala este din gresie. Acoperişul este din tablă.


Mănăstirea Schitul HADÂMBULUI

            Pictura: Pictura interioară este executată în ulei, în anul 1992, de pictorul Vasile Botnar. La intrarea în pronaos, pe peretele vestic, pictura îi reprezintă pe Sfânta Paraschiva, Sfânta Ecaterina, Sfânta Varvara, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Sfânta Filofteia. Pe peretele nordic se află Adormirea Maicii Domnului, iar pe boltă, în centru, Sfânta Treime. În naos, pe peretele nordic se află: Răstignirea lui Hristos, Pogorârea Sfântului Duh, Înălţarea Domnului. Pe peretele sudic ne atrage atenţia Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.


Mănăstirea Schitul HADÂMBULUI

            Altele: Clopotniţa, construită la vest de biserică, este din zid, cu gang de intrare. Are două etaje, la primul fiind o chilie. La etajul al doilea sunt amplasate trei clopote, care au fost donate de credincioşii din Crasna, ţinutul Cernăuţi (azi în Ucraina). Clopotniţa este acoperită cu tablă. Incinta este împrejmuită de un zid de piatră gros, înalt de până la 8 m, prevazut cu guri de tragere.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri