Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SECU

Mănăstirea SECU

            Istoricul: Mănăstirea Secu, unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din munţii Neamţului, îşi are începutul în prima parte a secolului al XV-lea când, printre alte sihăstrii existente, apare sihăstria Secului, numită Schitul Ioan şi Atanasie. Nu departe de actuala aşezare a mănăstirii, pe locul unde se află cimitirul, există Schitul Zosima. Aceste date reies dintr-o inscripţie aflată la intrarea în schit, pierdută în 1821, când ultima rezistenţă a Eteriei conduse de Ipsilante este înfrântă de turci, care incendiază şi mănăstirea. În acest aşezământ cu viaţa de obşte, unde rugăciunea se împletea cu ascultarea, stareţul Zosima, cunoscut erudit şi dascăl, fondează o şcoală în care se studia gramatica, muzica, pictura şi sculptura.


Mănăstirea SECU

            Descriere: Biserica pastrează caracteristicile ctitoriilor voievodale moldave din secolul al XVII-lea, cu unele mici modificări în arhitectura exterioară. Este o construcţie masivă în plan triconic, cu o turlă dechisă, poligonală, pe naos, luminată de câte o fereastră la est şi vest. Altarul primeşte lumină de la o fereastră la est, naosul de câte o fereastră pe fiecare absidă, pronaosul este luminatde câte o fereastră la sud şi alta la nord iar gropniţa de o fereastră mare la sud. Ferestrele sunt înguste şi înalte, apărate de grilaje metalice. Catapeteasma este din lemn de tei sculptat. Pridvorul a fost adăugat în secolul al XVIII-lea. În pronaos, în dreapta se află mormântul ctitorului Nestor Ureche (+ 1617), iar în stânga, cel al soţiei sale, Mitrofana (+ 1633). Pardoseala bisericii este din scândură, iar acoperişul din tablă de plumb. În exterior pereţii au un brâu median simplu care are deasupra şi dedesubtul lui rânduri de cărămizi aparente, vopsite în maro. De jur-mprejurul bisericii, deasupra brâului median, este un rând de firide. În biserică se găsesc moaşte ale mai multor sfinţi inclusiv al Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, o cruce cu lemn din Sfânta Cruce pe care s-a răstignit şi a pătimit Mântuitorul şi Chivotul Sfinţit în care s-au aflat moaşte ale Sfântului Ioan Botezătorul.

            Pictura: Pictura originală a fost executată în tehnică frescă, stil bizantin de pictori anonimi. În 1850 pictori locali vor picta interiorul în ulei, în stil neo-bizantin, iar în 1972 (după renovările începute în 1968) a fost restaurată.

            Altele: Mănăstirea are o bogată colecţie cu obiecte de patrimoniu: veştminte şi broderii, odoare din metal, tipărituri, manuscrise. Iată câteva din cele mai vechi: o vestă din 1601 de la Nestor Ureche, Sf. Aer de mare valoare cu mărgăritare şi pietre scumpe, cusut de ctitora Mitrofana în 1608. A fost furat de turci în 1821 şi readus în mănăstire prin cumpărare; o bederniţă, broderie în fire de aur, argint şi pietre preţioase, din 1638; Cazania lui Varlaam, tipărită la Iaşi în 1643; Îndreptarea legii tipărită la Târgovişte în 1652: Evangheliar -manuscris slavon copiat în 1571 de Ioan Diaconu; sfeşnic argintat din 1602, cu decoraţiuni florale donat de Nestor Ureche; cădelniţe din argint aurit, secolul al XVII-lea etc.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri