Istoricul: După revoluţia din 1989, Prea Sfântul Calinic al Argeşului a iniţiat înfiinţarea mănăstirii avându-se în vedere că în aceasta zonă până la izvoarele Argeşului nu este nici o mănăstire şi nici o biserică mai apropiată pe o rază de 50 km, zonă în care există mai multe case de odihnă, cabane turistice precum şi stâne de oi. Mănăstirea a primit aprobările pentru înfiinţare pe 22 dec. 1994. Sfinţirea locului şi turnarea fundaţiei pentru biserică s-a făcut în primăvara anului 1995, iar în 1999 construcţia a fost terminată, acoperită şi tencuită în interior. Urmează să fie puse ferestrele, uşile şi pardoseala, iar când vor exista mijloace financiare, să se înceapă şi pictarea bisericii. Pentru construcţia bisericii lucrările au fost supravegheate în permanenţă de Prea Sfinţitul Calinic, mijloacele financiare fiind asigurate de Episcopia Argeşului şi numeroşii credincioşi.S-a pregătit terenul (excavare, nivelare) pentru ridicarea corpului de chilii, trapeza, bucătări. În 1999 vieţuitorii se adăpostesc într-un spaţiu pus la dispoziţie de Districtul pentru drumuri Piscu Negru.

            Descriere: Spaţiul este compartimentat în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este luminat de o fereastră la răsărit. Are în dreapta o mică încapere pentru veştmântărie. Catapeteasma înaltă până la boltă este din zid, cu uşile împărăteşti şi diaconeşti din lemn de stejar sculptat. Naosul cu absidele foarte pronunţate (largi şi profunde) primeşte lumina prin 3 ferestre aşezate la sud şi alte 3 la nord. Se delimitează de pronaos prin arcada care se sprijină pe doi stâlpi laterali alăturaţi zidurilor. Deasupra naosului este turla deschisă, foarte înaltă, de formă octogonală (la exterior) cu baza (tamburul) de formă pătrată. Este luminată de 8 ferestre înguste şi foarte înalte. Acoperişul turlei este piramidal. Pronaosul cu dimensiuni de 11 m lungime şi 5 m lăţime primeşte lumina de la două ferestre aşezate la sud şi alte două la nord; pe la mijlocul spaţiului are doi stâlpi laterali care susţin bolta. Pridvorul cu intrarea prin vest printr-o uşă de stejar sculptat, este luminat de două ferestre pe zidul din vest. Toate ferestrele bisericii vor fi din aluminiu cu termopan. Din pridvor în pronaos se intră tot printr-o uşă din stejar sculptat. Pardoseala va fi din lemn sau parchet. Acoperişul este din tablă de cupru şi are o streaşină largă ca şi bisericile din Moldova.

            Pictura: Pictura interioară va fi executată în frescă.