Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SFÂNTA ANA - ROHIA

Mănăstirea SFÂNTA ANA - ROHIA

            Istoricul: Mănăstirea Rohia a fost ctitorită de preotul ortodox Nicolae Gherman, paroh la Rohia, în memoria fetiţei lui Anuţa, care a decedat la numai 10 ani, în 1922. Preotul cazând în melancolie, avea halucinaţii şi vise în care îi apărea mereu copila, care-l ruga să-i facă o casă a Maicii Domnului în Dealul Viei, loc cu totul sălbatic în vremea aceea. Preotul tăinuia visele, dar într-o zi când pleca la biserică, l-a întâmpinat bătrâna Floarea lui Ilie, cu mai mulţi credincioşi, care l-au întrebat de ce nu face casa Maicii Domnului în Dealul Viei aşa cum îi porunceşte copila. Ce casă să fac Maicii Domului? Mănăstire să faci, părinte! Preotul, cuprins de bucurie şi linişte sufletească, a luat hotărârea fulgerătoare să construiască Mănăstirea în amintirea copilei lui şi pentru mângâierea credincioşilor din aceste locuri, lipsiţi de un astfel de locaş. Ajutat şi de Alexandru Gherman, tot din Rohia, a înfipt o cruce din lemn în locul ales pentru mănăstire, dar aceasta a dispărut din locul respectiv şi a fost găsită pe pintenul dealului unde este astăzi mănăstirea. A crezut că a mutat-o un răuvoitor şi a adus-o la locul ales, punând să păzească pe ajutorul său lângă stejarul lui Pintea, loc ales pentru mănăstire. Peste noapte a nins şi paznicul s-a întors acasă. Dimineaţa crucea a fost găsită tot pe locul unde este acum biserica, deşi pe zăpadă nu era nici o urmă. Preotul a fost tulburat aşa de tare că în acel moment a rămas mut pe viaţă.


Mănăstirea SFÂNTA ANA - ROHIA

            Descriere: Paraclisul este la etajul al doilea al acestei clădiri (care-i vis-a-vis de biserica) şi s-a construit în 1976. A fost pictat în 1979 de pictorul bucureştean Gheorghe Busuioc, iar iconostasul este opera sculptorului Gheorghe Rucăreanu, tot din Bucureşti, o operă unică de mare valoare artistică. Pe stâlpii de susţinere sunt sculptate scene din viaţa celor şase sfinţi români canonizati în 1955, apoi chipurile martirilor neamului Horea, Cloşca şi Crişan, Tudor Vladimirescu şi Avram Iancu, precum şi figurile marilor domnitori Mircea cel Batrân, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare şi Sfânt. Stranele laterale sunt executate în stil modovenesc de meşterii din comuna Pipirig, judeţul Neamţ, adevăraţi artişti cioplitori în piatră şi lemn, care lucrează în stilul tradiţional ornamental al mănăstirilor din Moldova. Lumina naturală a paraclisului este primită de la turla mare deschisă, în formă octogonală.


Mănăstirea SFÂNTA ANA - ROHIA

            Pictura: Pictura are în primul registru o foarte frumoasă icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus în braţe, în suprafaţă totală de 13 mp, care domină totul. Este executată în mozaic de un specialist clujean, după modelul unei icoane bizantine.


Mănăstirea SFÂNTA ANA - ROHIA

            Altele: Casa poetului, amplasată şi mai sus, în partea nord-vestică a incintei, a fost construită între 1978 şi 1980. Aici a trăit în ultimii ani ai vieţii sale omul de cultură N. Steinhardt, călugărit la Rohia cu numele de Nicolae.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri