Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SFÂNTA TREIME - BOGDANA

            Istoricul: Mănăstirea a fost zidită de logofătul Solomon Bârlădeanu şi soţia sa Ana, începând cu anul 1660. Sfinţirea ei s-a făcut cu mare fast la 5 august 1670. La 2 august 1670, ctitorul a înzestrat-o prin testament cu moşii, dar şi cu obiecte de uz liturgic şi veştminte. La întocmirea testamentului prin care a lăsat şi blestem asupra celor ce ar vrea să profite de moartea lui, a avut ca martori pe Mitropolitul Dositei, Patriarhul Ierusalimului şi Mitropolitul Sucevei, Ghedeon. Logofătul Solomon Bârlădeanu făcea parte din neamul Movileştilor şi atât sub Duca Vodă (1668-1672 şi 1678-1683 domn al Moldovei) cât şi sub alţi domnitori a deţinut slujbe înalte în Divanul ţării. S-a înrudit şi cu Mitropolitul Moldovei, Teodosie al II-lea, care după retragerea din scaun, devine primul stareţ al Bogdanei (1674-1697). Ctitorul moare în 1680 şi este înmormântat în cripta anume făcută în biserica mănăstirii Bogdana.

            Descriere: Biserica mare este o construcţie masivă, din lespezi de piatră brută, cu zidurile groase de 1,2 m şi fundaţie la 2 m adâncime. Absida altarului cu cele două ale naosului dau stilul treflat (în formă de trifoi, cruce). Este compartimentată în altar, naos, pronaos şi pridvorul închis adăugat mai târziu. Portalul masiv, din lemn de stejar, este îmbrăcat în exterior în metal şi prezintă ornamente florale în relief. Uşa de la intrarea în pronaos este din lemn de stejar, sculptată pe ambele feţe. În pridvor este piatra de mormânt a lui Teodosie al II-lea, Episcop al Romanului şi Huşilor (1671-1674) şi Mitropolit al Moldovei (1674-1677), dar el se găseşte înmormântat la Mănăstirea Brazi, Vrancea. A fost jefuit şi omorât de tătari în ziua în care plecase să reînfiinţeze schiturile Brazi şi Muşinoaiele. Al doilea mormânt este al Arhimandritului Teofilact, decedat în 1851. În pronaos, la intrare, pe dreapta, este mormântul ctitorului, logofăt Solomon Bârlădeanu, iar pe stânga mormântul căpitanului Matei Lepădatu din Muntenia, ucis de tâlhari la 23 aprilie 1684 (venea din partea domnului să negocieze cu boierii refugiaţi la Mănăstirea Bogdana). Al treilea mormânt aparţine logofătului Ioan Cantacuzino al II-lea, rudă cu ctitorul şi mort la 28 de ani, în 1693.

            Pictura: În tehnica frescă, stil neobizantin, a fost executată de pictorul Matei Gheorghe din Moldova. Catapeteasma a fost pictată de monahia Daniela Nedelcu. De menţionat că biserica n-a fost pictată iniţial, actuala pictură fiind făcută la ultima renovare a ei. Faţadele sunt tencuite şi văruite în alb. Uşile şi ferestrele au ancadramente din piatră de Slănic, cioplită şi simplu modelată. Biserica are un brâu median. Sub cornişe se află de jur-împrejur un rând de firide oarbe semicirculare, alungite, nepictate. La colţurile de sud-vest şi nord-vest ale absidelor naosului şi altarului sunt contraforturi elegante.

            Altele: Clopotniţa, construită la circa 20 m est de altar, păstrează din cea de la 1660 partea inferioară până la nivelul zidului de incintă. Restul construcţiei, care atingea 30 m înălţime, s-a dărâmat la cutremurul din 1738. A fost zidită din nou la ultima restaurare din perioada 1978-1989. Este sprijinită de două contraforturi în interior şi două în exterior, din piatră şi cărămidă. Tamburul turlei este de formă octogonală şi are opt ocniţe şi patru ferestre. Deasupra este încă un tambur de lemn, în prelungirea primului. Acoperişul este în formă de bulb. Porţile de la intrare, pe sub turnul clopotniţei, sunt monumentale, sculptate în lemn de stejar cu ornamente înflorate ale chenarelor.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri