Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI

Mănăstirea SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI

            Istoricul: În satul Calapodeşti s-a născut în 1816 călugărul Alexandru, tuns în monahism la Muntele Athos cu numele Antipa, care în 1992 a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română şi este sărbătorit ca sfânt la 10 ianuarie, ziua morţii sale din anul 1882. Sfântul Antipa a plecat la Muntele Athos de la Mănăstirea Căldăruşani şi după 20 de ani, s-a întors în ţară cu gândul să facă un schit. Dar, plecat în Rusia după ajutoare pentru înfiinţarea schitului, s-a stabilit la Mănăstirea Valaam din Sankt Petersburg unde a fost preoţit, vieţuind aici 17 ani. Pentru trăirea duhovnicească intensă şi faptele sale minunate a fost cunoscut în toată Rusia. La Mănăstirea Suruceni din Basarabia se află bratul drept al Sfântului. (Informaţiile mi-au fost date de Ieromonah Florian Dinga.) î

            Descriere: Biserica este o construcţie din zid, în formă de cruce, cu lungimea de 18 m şi lăţimea la abside de 8,5 m. A fost ctitorită de Preotul Ioan Mihalache în 1889 şi renovată ultima oară în 1993-1995. Are altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este luminat de o fereastră aşezată la răsărit. Iconostasul, din lemn sculptat, este înalt până la boltă. Naosul, foarte spaţios în comparaţie cu pronaosul, are absidele largi dar puţin profunde. Este luminat de două ferestre pe abside şi câte una pe peretele sudic şi nordic. Se delimitează de pronaos printr-un zid cu o mare deschidere. Pronaosul, puţin spaţios, nu este luminat. Intrarea din pridvor în pronaos se face prin partea vestică, pe o uşă masivă din lemn de stejar în două canaturi. Pridvorul închis este spaţios, luminat de două ferestre pe peretele vestic. Toate ferestrele sunt din lemn, mari, înalte şi late, dreptunghiulare, terminate în arc. Intrarea în pridvor se face prin partea sudică, pe o uşă masivă din lemn de stejar într-un canat. Pe pronaos este o turlă oarbă octogonală, cu un coif piramidal. Pardoseala este din duşumea de scândură, numai în pridvor este din ciment. Acoperişul este din tablă zincată. Faţadele sunt tencuite şi zugrăvite în calciu de culoare gri închis.

            Pictura: Pictura este realizată în 1994-1995 în tehnică tempera, pe fond albastru şi stele galbene, cu contribuţia financiară a credincioşilor.

            Altele: Corpul de chilii este ridicat la 200 m nord de biserică. Este o construcţie din lemn, având zidurile din pământ bătut între scânduri. Are parter şi mansardă şi este acoperită cu tablă.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri