Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea BOGDAN VODĂ (BOGDANA)

Mănăstirea BOGDAN VODĂ (BOGDANA)

            Istoricul: Monument de arhitectură, biserica Sfântul Nicolae a fost zidită pe locul unei construcţii de cult mai vechi din lemn, după 1359, de voievodul Bogdan Vodă (1359-1365), ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânda în luptele grele ce le-a purtat pentru a pune bazele unui stat liber şi independent la răsărit de Carpaţi, în ţara Moldovei. Acest sfânt locaş de închinare avea să-i fie şi necropolă atât lui, cât şi urmaşilor familiei sale. Oamenii de atunci şi de azi o numesc Bogdana, după numele ctitorului ei. Biserica a fost înzestrată de ctitor şi urmaşii săi, domnitori în scaunul Moldovei, cu numeroase odoare, obiecte de cult, cărţi şi manuscrise, toate împrăştiate mai cu seamă după 1797 şi ajunse în muzee sau în colecţiile mănăstirilor Suceviţa şi Putna. În anul 1559, Voievodul Alexandru Lăpuşneanu a adăugat bisericii şi un pridvor închis, care a lipsit construcţiei iniţiale. Turnul-clopotniţă actual, aflat la nord-est de biserică, a fost construit pe locul celui vechi în 1781, de Episcopul Dositei Herescu. Pe unul din clopote se află inscripţia: Io Ştefan Voievodul Ţării Moldovei. Poate fi vorba de Ştefan I (1394-1399) sau de Ştefan cel Mare şi Sfânt care ar fi donat clopotul în 1479-1480, când a pus şi lespezile funerare pe mormintele strămoşilor săi aflate în biserică. Până la sfârşitul secolului al XVIII-lea biserica Sfântul Nicolae a servit drept Catedrală Episcopală.


Mănăstirea BOGDAN VODĂ (BOGDANA)

            Descriere: Biserica este construită într-o incintă mare, cu un parc plin de verdeaţă, cu arbori seculari şi alei pavate pentru acces. Construcţia este de tip bazilică-romanică în plan dreptunghiular, din piatră brută cioplită, cu fundaţia din piatră de 1,8 înălţime. Are altar, naos, pronaos şi pridvor închis. În ansamblu reprezintă o sinteză a formelor de arhitectură bizantină şi a celor occidentale, cu prezenţa precumpănitoare a romanicului, dar şi a goticului. Este prima construcţie religioasă de piatră din Moldova, păstrată în forma ei originală, nealterată până astăzi, zidurile având grosimea de 1,35 m (cel sudic) şi 1,4 m (cel nordic). Altarul se prelungeşte spre răsărit cu o absidă semicirculară. Nu are nişele pentru proscomidie şi diaconicon. Este boltit cu un semicilindru şi o semicalotă. Lumina o primeşte de la o fereastră centrală spre răsărit şi una aşezată pe peretele sudic. Catapeteasma, mai nouă, este din lemn, cu o frumoasă ornamentaţie sculpturală în stil baroc, realizată în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Naosul de formă aproape pătrată este compus dintr-o navă centrală şi două nave laterale mai joase şi acoperite cu bolţi semicilindrice, uşor ogivale, perpendiculare pe bolta navei centrale. Nava centrală ca şi cea a pronaosului este boltită, cu un semicilindru întărit în dreptul stâlpilor laterali, cu arce duble. Naosul, luminat de o fereastră la nord şi trei ferestre la sud, duble, mari, dreptunghiulare, se delimitează de pronaos printr-un perete transversal în care s-a tăiat o uşă. În naos îşi dorm somnul de veci Bogdan I (1359-1365), Latcu (1365-1373), Roman I Muşat (1392-1394), Ştefan I (1394-1399), Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun şi Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. Toate aceste morminte au fost împodobite de Ştefan cel Mare cu lespezi funerare sculptate, care prezintă decoraţii executate cu precizie şi eleganţă. Inscripţiile sunt în slavonă. Pe lespedea mormântului lui Bogdan I, aflat în colţul sud-estic al naosului scrie: Din mila lui Dumnezeu Io Ştefan Voievod am înfrumuseţat acest mormânt al străbunicului său bătrânul Bogdan voievod în anul 6988 (1480) luna ianuarie 27. Aceste morminte le-a făcut mistr. Jan. La sfârşitul inscripţiei s-a sculptat un cap de zimbru, cu o stea între coarne. Îâ


Mănăstirea BOGDAN VODĂ (BOGDANA)

            Pictura: După opiniile lui Virgil Vatasianu şi Sorin Ulea, pictura interioară s-a făcut în epoca lui Ştefan cel Mare între 1479-1480, o dată cu aşezarea lespezilor funerare. Istoricul afişat în biserică consemnează că, probabil primul strat de pictură datează din primele decenii ale secolului al XV-lea, din vremea lui Alexandru cel Bun. În timpul voievodului Alexandru Lăpuşneanu, în anul 1558, se înregistrează un nou strat de pictură. Un al treilea strat de pictură ar fi din anii 1745-1750 (în timpul episcopului Iacob Putneanul). Frescele ajunse în această ultimă fază sunt acoperite cu o pictură realizată în tempera, de pictorul bucovinean, Epaminonda Bucevschi în anul 1880. Compoziţiile din altar care se păstrează Cina cea de Taină/i>, Împărtăşirea apostolilor cu vin, Împărtăşirea Apostolilor cu pâine şi Spălarea picioarelor prezintă izbitoare asemănări stilistice cu cele de la Voroneţ (1488). În tabloul votiv, pictat în naos, alături de Bogdan I şi de Alexandru cel Bun, se află Ştefan cel Mare, dovadă a executării picturii în timpul său. În altar, lucrându-se la restaurare cu grijă, culoare peste culoare, s-a păstrat în bună măsură prospeţimea iniţială, dar cele din naos şi pronaos au fost degradate în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea de zugravi nepricepuţi. Pe peretele nord-estic al altarului, lângă nişa care serveşte ca proscomidiar, s-a încastrat de către Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare, o lespede de piatră cu o inscripţie în limba slavonă, în anul 7025 (1517) 8 decembrie, prin care donează Mitropoliei din Rădăuţi 800 de zloţi, cu îndatorirea de a fi pomenit el şi familia sa în viaţă şi după moarte. La sud-vest de biserica monument istoric se află casa parohială care foloseşte pentru stăreţie şi câteva chilii.


Mănăstirea BOGDAN VODĂ (BOGDANA)

            Altele: Incinta este împrejmuităa cu un zid din piatăra înalt de 2 m.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri