Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SFÂNTUL GHEORGHE – CĂMARZANI

Mănăstirea SFÂNTUL GHEORGHE – CĂMARZANI

            Istoricul: Biserica a fost construită în 1863 de boierul Emanoil Mortun, proprietarul moşiei Cămârzani, în ograda proprie, la ea având acces boierii şi servitorii lor. Mormântul ctitorului şi al altor membri ai familiei se află în nordul bisericii. La 15 m în faţa actualei biserici a existat mai înainte o biserică din lemn. Astăzi, pe locul Sfintei Mese a vechii biserici se află clădirea stăreţiei cu paraclisul. După 1945 a fost înfiinţat aici un schit care a aparţinut, ca metoc, mănăstirilor Neamţ, Slatina şi Râşca. Decretul 410/1959 a dus la dispariţia schitului, devenind biserică de mir la care a slujit într-o perioadă Protosinghelul Vichenţie Bobeica. Acesta a renovat biserica în anii 1986-1987. Mănăstirea s-a redeschis în anul 1992 având obşte de maici.


Mănăstirea SFÂNTUL GHEORGHE – CĂMARZANI

            Descriere: Biserica este o construcţie din cărămidă, cu zid gros de 70 cm, pe temelie de piatră. Construcţia este dreptunghiulară, în faţă pronaosul având laturile ieşite mult în afară, în formă de cruce. Partea din stânga are două despărţituri: una duce la clopotniţă, printr-o uşă într-un canat, a doua este o firidă în arc în care se păstrează osemintele ctitorului Emanuel Mortun şi ale fratelui său Vasile Mortun, fost ministru. Firida înaltă de 1,50 m şi adâncă de 1 m are uşă de fier. Naosul este mult mai spaţios decât pronaosul şi este de formă dreptunghiulară. Trecerea din naos în pronaos se face printr-o mare deschidere în zidul despărţitor, sub formă de arc bizantin.


Mănăstirea SFÂNTUL GHEORGHE – CĂMARZANI

            Pictura: Nu este pictată.


Mănăstirea SFÂNTUL GHEORGHE – CĂMARZANI

            Altele: Faţadele exterioare au tencuială executată în praf de piatră. Pictura murală nu există. Plafonul din naos este zugrăvit în culoare bleu, cu stele maronii şi aurii. Pereţii sunt împodobiţi cu icoane.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri