Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SFÂNTUL IOAN CEL NOU

Mănăstirea SFÂNTUL IOAN CEL NOU

            Istoricul: Biserica a fost începută de voievodul Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare, în 1514 şi terminată de Ştefăniţă Vodă, fiul lui Bogdan în 1522, aşa cum ne arată şi pisania aflată deasupra uşii de intrare în pridvor. A fost sfinţită de Mitropolitul Teoctist. La început a avut acoperiş din tablă de plumb, pe care Despot Vodă îl ia în 1563 pentru a face gloanţe. În 1589, Voievodul Petru Şchiopul o acoperă cu draniţă. I se fac reparaţii între 1750-1760. În 1796 este reparată de Mitropolitul Iacob Putneanu, care o acoperă din nou. Catapeteasma este înlocuită cu o alta din lemn de tei, existentă şi azi. Tot acum este îndepărtat peretele dintre naos şi pronaos. Între 1828 şi 1829 este acoperită de Mitropolitul Veniamin Costache, care îi pune şi pardoseala din lespezi de piatră, iar în 1837 îi adaugă pridvorul la intrare. S-au mai făcut reparaţii în 1888 şi 1894-1896, iar în 1904-1910 în timpul egumenului Ghedeon Balmoş, sub conducerea arhitectului Karol A. Romstorfer s-a executat actualul acoperiş, din ţiglă smălţuită şi s-a înlocuit portalul intrării în pridvor. Cu prilejul reparaţiilor din 1976-1991 aduse mănăstirii şi casei arhiereşti, biserica s-a pardosit cu plăci de marmură. După 1522, până la sfârşitul secolului al XVII-lea şi apoi în mai multe rânduri, biserica a fost Catedrala Mitropolitană. Din 1991 aici se află şi reşedinţa Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. În biserica sunt moaştele Sfântului Ioan cel Nou (martirizat în 1303 la Cetatea Alba) care au fost aduse la Suceava în 1402 de Alexandru cel Bun şi aşezate la început în biserica Mirăuţi din faţa Cetăţii de Scaun. Racla în care se află sfintele moaşte este de mare valoare artistică şi a fost executată în 1410 de meşteri argintari din Suceava, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Turnul clopotniţă de la intrare a fost construit în 1589 de Voievodul Petru Şchiopul, iar în 1910 i s-au mai adăugat încă 2 etaje.


Mănăstirea SFÂNTUL IOAN CEL NOU

            Descriere: Este construită în stilul bisericilor lui Ştefan cel Mare în plan triconic. Are pridvor închis, pronaos, naos şi altar. Pridvorul este boltit cu o calotă sferică, sprijinită pe arcuri piezişe şi pe 2 arcuri longitudinale. Uşa de intrare în pronaos are aspectul unui portal, în stil gotic moldovenesc, cu o ramă dreptunghiulară şi 4 rânduri de muluri terminate în arc frânt. Bolta pronaosului este împărţită în două compartimente, printr-un arc transversal. Fiecare compartimentare are câte o calotă pe arcuri piezişe. Pilaştrii dreptunghiulari care au capitaluri profilate, simple, susţin arcele de piatră. Peretele despărţitor dintre naos şi pronaos a fost îndepărtat în 1796. Deasupra naosului se înalţă turla aşezată pe două baze poligonale în arcuri piezişe şi pandativi caracteristici stilului moldovenesc. Este ornată cu ocniţe şi discuri şpăltuite. Bolţile absidelor sunt în semicalotă. În exterior are nouă contraforturi, câte patru pe fiecare latură, iar unul mai mic la altar. Absidele laterale au câte cinci firide lungi, iar în absida altarului sunt nouă firide. Sub streaşină sunt două rânduri de ocniţe semicirculare. Ferestrele au fost mărite ulterior (excluzând pe cele din abside care sunt originale). Acoperişul (din 1910) peste pridvor şi pronaos este în patru ape, iar partea din faţă este semicirculară.


Mănăstirea SFÂNTUL IOAN CEL NOU

            Pictura: Fresca în stil bizantin, în anul 1534, domn fiind Petru Rareş. Nu se cunoaşte numele meşterilor. A fost curăţată de fum şi reîmprospătată în anii 1906-1909 de pictorul Iohan Viertelberger. Menţionăm o parte a scenelor pictate: în altar sunt reprezentate Maica Domnului, Împărtăşirea Apostolilor; în naos, în calota turlei se află: Iisus Pantocrator. În tabloul votiv pe latura de vest se mai păstrează doar chipul lui Ştefăniţă Vodă, iar pe latura de sud se pot vedea chipurile lui Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi ale familiei Movileştilor. În pronaos sunt reprezentate Sinoadele Ecumenice, iar în calotă, Fecioara rugându-se.


Mănăstirea SFÂNTUL IOAN CEL NOU

            Altele: Biserica îndeplineşte funcţia de Catedrală Mitropolitană.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri