Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SFÂNTUL IOAN TEOLOGUL – VLĂDICENI

Mănăstirea SFÂNTUL IOAN TEOLOGUL – VLĂDICENI

            Istoricul: Numele Vlădiceni vine de la vlădică, termen popular care înlocuieşte cuvântul episcop. Primul aşezământ monahal de aici este cunoscut ca datând din anul 1415. Tradiţia spune că alaiul care transportă moaştele Sfântului Ioan cel Nou (în 1402) spre Suceava, pentru a fi depuse în biserica Mirăuţi (din faţa cetăţii de scaun), în drumul lor au poposit în acest loc. Probabil că acesta a fost şi motivul ridicării unui schit aici, după câţiva ani, dar în timp acesta a dispărut. A fost din nou ctitorit în anii 1908-1910 de Arhimandritul Teodosie Soriceanu şi câţiva călugări atoniţi, în valea Cozmanei din apropierea poienii Vlădiceni (care a purtat numele vechiului schit). Din pricina exploziei depozitului de muniţie din apropiere, în 1918, Schitul a fost distrus, murind mai mulţi călugări, împreună cu Arhimandritul Teodosie. Documentele existente arată că, în 1928, Mitropolitul Pimen Georgescu, Arhimandritul Epifanie Demetrescu şi călugării atoniţi au ridicat o nouă biserică pe care au închinat-o Sfântului Ioan Evanghelistul. Avariată grav în timpul războiului din 1941-1945, a fost renovată după război, în 1957-1959, şi folosită ca biserică de mir, filiala a parohiei Tomeşti. În perioada ateistă de tristă amintire a fost folosită ca depozit pentru diverse materiale de construcţie şi fiind complet neglijată s-a dărâmat. În anii ce au urmat revoluţiei din 1989, Episcopul Vicar Calinic Botoşăneanul a iniţiat reînfiinţarea mănăstirii, ocupându-se personal de întocmirea formalităţilor în vederea obţinerii aprobărilor necesare. Sfântul Sinod al BOR a aprobat înfiinţarea mănăstirii şi, în 1995, locul a fost sfinţit de ÎPS Daniel Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Sarcina organizării şi supravegherii lucrărilor de construcţiei i-a fost dată Protosinghelului Meletie Cocoară. Îndrumat tot timpul de Calinic Botoşăneanul şi ajutat de Ieromonahul Justinian şi de obştea în formare, s-au învins toate greutăţile, reuşindu-se ca până în 1997 să se ridice un paraclis, un corp de chilii, să fie începută construcţia unui nou corp de chilii mai mare şi să fie ridicată la roşu biserica din zid de cărămidă, de mari dimensiuni, finisată până în anul 2000.

            Descriere: Biserica mare, clădire din cărămidă (încă în construcţie în anul 1977, când am fost prima oară la mănăstire, am găsit-o terminată la 16 mai 2001, când am vizitat-o a doua oară), în formă de cruce, cu lungimea de 25 m, lăţimea de 7 m, în zona absidelor de 11 m. Structura de rezistenţă este din stâlpi de beton. Altarul este luminat de o fereastră la est. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat. Naosul cu absidele largi şi adânci este luminat de câte o fereastră la sud şi nord. Are deasupra o turlă deschisă (cu baza pătrată) şi două etaje octogonale, luminate de patru ferestre. Se delimitează de pronaos prin doi stâlpi masivi marginali. Pronaosul foarte spaţios este luminat de două ferestre pe zidul din sud şi alte două pe cel nordic. Şi în pronaos sunt doi stâlpi masivi marginali, pe care se sprijină arcadele ce susţin cele două bolţi circulare. Deasupra pronaosului se înalţă două turle deschise, octogonale, luminate de câte trei ferestre la sud şi la nord. Intrarea în pronaos se face printr-o uşă din lemn de stejar sculptat. Pridvorul deschis este spaţios, susţinut de patru stâlpi în faţă şi de câte alţi doi stâlpi în părţile laterale. Pardoseala bisericii şi pridvorului este din marmură. Acoperişul, din tablă zincată, are streşinile foarte largi. Biserica va fi pictată în tehnică frescă.

            Pictura: Catapeteasma, din lemn de brad sculptat, este pictată.Pictarea interioară a bisericii şi a pridvorului deschis a avut loc în anul 2004. Biserica este pictată în tehnica frescă.

            Altele: La 150 m nord-est de biserică s-a construit corpul de chilii în formă cubică, din cărămidă, clădire parter şi etaj. La etaj are cerdac susţinut de stâlpi din lemn cu parapet (grilaj de scândura vopsit în culoarea maro). Clădirea adăposteşte chiliile, trapeza pictată, bucătăria, stăreţia. Este acoperită cu tablă zincată. În incintă s-a creat un frumos parc cu alei asfaltate.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri