Istoricul: Pe Dealul mănăstirii a fost în trecutul îndepărtat Mănăstirea Bogdăneşti, înfiinţată în 1359 de Bogdan Vodă, venit din Maramureş ca întemeietor al principatului Moldovei. A fost distrusă prin incendiere de tătari la 1511 şi refăcută în 1512 de Bogdan Vodă cel Orb, fiul lui Ştefan cel Mare. Dar şi aceasta a fost pustiită de turci apoi mutată pe un dâmb, peste râul Râşca. Ultimele ruine ale ei au fost risipite în anul 1878.

            Descriere: Biserica este o construcţie mare, masivă, din bolovani de piatră, legată în beton, în formă de cruce, compartimentată în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este luminat de o fereastră la est. Pe el este o turlă oarbă. Catapeteasma, din lemn de stejar, are o sculptură foarte frumoasă. Naosul are absidele puţin pronunţate dar largi. Este luminat de o fereastră la sud şi alta la nord. Deasupra lui este o turlă mare oarbă, ortogonală, cu patru ferestre, însoţită pe dreapta şi stânga ei de câte o turlă mai mică. Pronaosul, de formă dreptunghiulară, este spaţios, luminat de câte o fereastră pe partea sudică şi nordică. Deasupra, în partea vestică a pronaosului, este încă o turlă oarbă (în total cinci turle: una pe altar, trei pe naos, una pe pronaos). Ferestrele din biserică sunt dreptunghiulare, terminate în arc şi prinse într-un cadru metalic. Pridvorul închis este construit de la pronaos spre sud.

            Altele: Clopotniţa este construită la 50 m est de biserică din zid, cu gang de trecere, având şi o chilie.