Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SFÂNTUL MUCENIC MINA – PLOPANA

            Istoricul: În anul 1998, Protosinghelul Elefterie Păduraru, stareţul mănăstirii Lipova, a trecut prin zona fermei pomicole părăsite şi a observat cum clădirile se distrug fără ca cineva să ia vreo măsură. Atunci i-a venit ideea să înfiinţeze aici un aşezământ monahal. Soluţia a fost rezolvată la FPS împreună cu directorul Constantin Draganita, care a înlesnit cumpărarea clădirilor proprietate de stat în rate lunare de către mănăstire, oferindu-i totodată şi avansul necesar de care nu dispunea în acel moment. Rezolvată fiind problema clădirilor, Părintele Elefterie a solicitat Episcopiei Romanului înfiinţarea unui aşezământ monahal social cu un cămin pentru bătrâni. Episcopia a dat binecuvântarea pentru înfiinţarea mănăstirii cu obşte de călugăriţe, asigurându-se astfel personalul pentru îngrijirea bătrânilor. În 1999 au fost perfectate actele necesare privind proprietatea clădirilor, a terenului aferent şi înfiinţarea mănăstirii, iar în anul 2000 a fost populată cu călugăriţele de la Mănăstirea Lipova (un sat din apropiere), aceasta urmând să funcţioneze cu obşte de călugări.

            Descriere: Paraclisul, construcţie din zid de cărămidă pe fundaţie de beton, formă dreptunghiulară, cu spaţiul repartizat în altar, naos şi pridvor închis în care credincioşii asistă la slujbe în zilele de aglomeraţie. Catapeteasma este din lemn de stejar în care sunt prezente şi elemente vegetale, operă a meşterului sculptor în lemn Aurel Loghin din Nemţişor, jud. Neamţ. Pictura catapeteasmei a fost realizată în ulei de pictoriţa Elena Acasandrei din Iaşi care a folosit culori închise. Altarul primeşte lumină de la o fereastră mare aşezată la răsărit, naosul de la două ferestre la răsărit şi alta la sud, iar pridvorul, care se prelungeşte până spre chilia preotului slujitor, primeşte lumina de la trei ferestre aşezate la sud şi de la geamurile aflate în partea superioară a uşii de intrare. Din pridvor în naos intrarea se face printr-o uşă de brad într-un canat aşezată la sud, iar în pridvor se intră tot prin uşă de brad, dar în două canaturi. Ambele uşi au geamuri ornamentale în partea superioară. Plafoanele sunt plate în tot paraclisul. Pardoseala este din parchet. Învelitoarea acoperişului este din tablă zincată.

            Pictura: Biserica este pictată

            Altele: La 3 m vest de clădirea cu paraclisul este o altă clădire renovată în care funcţionează trei chilii, trapeza şi bucătăria. Este o construcţie cu parter, din cărămidă şi cu acoperişul din tablă zincată.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri