Istoricul: În zonă n-a existat viaţă monahală, dar cred că primăria s-a gândit c-ar fi bine ca cei care vin sa-şi găsească sănătatea, să poată trai aici şi o viaţă spirituală, aşa că s-a luat iniţiativa înfiinţării unei mănăstirii cu destinaţie pentru maici. Episcopia Dunării de Jos, personal PS Dr. Casian a îmbrăţişat ideea şi a luat decizia înfiinţării mănăstirii aprobată şi de Sf. Sinod. La 27 iulie 1996 s-a sfinţit locul pentru biserică şi imediat s-a deschis şantierul pentru construcţii. S-a lucrat organizat şi cu simţ de răspundere, aşa că în iulie 1999 s-a terminat construcţia bisericii şi a corpului de chilii, urmând ca până în august Mănăstirea să-şi primească vieţuitoarele şi biserica să fie sfinţită. Biserica a fost sfinţită în luna august 1999.

            Descriere: Biserica este o construcţie din lemn pe fundaţie de beton, în formă de navă. Are 23 m lungime şi 10 m lăţime (în zona altarului îngustat 7 m). Spaţiul este compartimentat în altar, naos, pridvor închis în interiorul căruia în partea stânga (nord) este scara care urcă la turnul clopoţitei. Acesta este aşezat pe pridvor, are formă pătrată şi cu acoperişul piramidal în stilul bisericilor din Maramureş. Biserica are şi un pridvor mare deschis care se prelungeşte şi pe laturile nordică şi sudică, cuprinzând pridvorul închis. Este susţinut de numeroşi stâlpi de lemn. Intrarea în pridvorul închis se face prin vest pe o uşă masivă de stejar în două canaturi, sculptată. Şi catapeteasma este din lemn de stejar sculptat. Altarul este luminat de o fereastră la est şi câte una laterală (sud + nord), naosul de 3 ferestre la sud alte 3 în nord. Toate ferestrele sunt duble, din lemn, cu lăţimea aproape ca dimensiunea de lungime. În pridvor lumina se primeşte de la câte o fereastră aşezată în dreapta şi stânga uşii de intrare. Sunt ferestre mai înguste şi mai înalte decât cele din altar şi naos. Pardoseala este de scândură, în pridvorul deschis din plăci de marmură. Biserica este acoperită cu sită (şindrilă). De jur-împrejur are trotuar lat din plăci de marmură. În incintă sunt alei asfaltate pentru circulaţie.

            Pictura: Pereţii interiori sunt căptuşiţi cu scândură, chituiţi şi cu o tencuială subţire pe care se va face pictura bisericii în tempera.

            Altele: Corpul de chilii este construit la 40 m sud est de biserică. Este o clădire mare lungă de 30 metri, din zid, parter şi mansardă, mai retrasă (îngustă) decât parterul, aşa că avem două acoperişuri, în terasă, unul pentru parter, al doilea pentru mansardă, acoperiş în două ape din şindrilă. În afară de chiliile care au fiecare grup sanitar, în clădire mai este un spălător comun, trapeza, bucătăria, un salon de primire şi centrala termică pentru încălzirea centrală a chiliilor şi bisericii.