Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea BRĂDICEŞTI

Mănăstirea BRĂDICEŞTI

            Istoricul: Satul Brădiceşti a fost înfiinţat înainte de anul 1400 şi poartă numele unui vechi proprietar, Brădiciu, care a trăit înainte de 1400. Episcopul Varlaam al Huşilor s-a gândit să construiască la Brădiceşti o reşedinţă episcopală pentru refugiul din calea năvălitorilor care prădau Huşiul. Casa şi documentele au fost distruse de tătari. Între 1690 şi 1692, Episcopul Varlaam a ridicat biserica pe un teren cumpărat de el. În 1756 Episcopul Inochenţie a adăugat pridvorul închis şi în 1766 a făcut catapeteasma. Pe un clopot este trecut în 1779 numele Episcopului Inochenţie, care s-a îngrijit mult de schit, în 1786 reparând biserica. Biserica a mai fost reparată în 1850-1853 şi în 1903. Datorită arondărilor administrative, Schitul a aparţinut, pe rând, când Episcopiei Huşilor, când Arhiepiscopiei Iaşilor. Dacă în 1692 ţinea de Huşi, la 1709 ţinea de Iaşi, ca apoi, în 1712, să treacă din nou la Huşi. În 1864 Schitul s-a desfiinţat, devenind biserică de mir, căreia i-au rămas în jur 8 ha de teren. În 1945 un grup de călugări veniţi de la Mănăstirea Hâncu din Basarabia au reînfiinţat schitul, stareţ devenind Arhimandritul Ioachim Ciobanu, duhovnic Protosinghelul Dosoftei Sofian, econom Protosinghelul Gamaliei Cimpoies şi Ierodiacon Mina Dobzeu, călugărit aici în 1946, azi Arhimandrit la Episcopia Huşi. Înfiinţarea schitului s-a făcut cu binecuvântarea Episcopului de Huşi, Grigore Leu. În anii 1957-1959 călugării au construit o biserică de zid pentru mănăstire, cea veche rămânând ca biserică parohială. În urma decretului 410/1959, Schitul se desfiinţează. Totodată este desfiinţată şi Episcopia Huşilor. Are loc o nouă arondare teritorială, şi parohia Brădiceşti este trecută la judeţul Iaşi. Condiţiile create de revoluţia din 1989 permit ca în 1992 Schitul Brădiceşti să se reînfiinţeze, în regim de mănăstire, cu obşte de călugări. Dacă până în 1959 a fost metoc al Episcopiei Huşi, acum teritoriul Brădiceşti aparţine de Iaşi, prin urmare şi mănăstirea, cu toate că Episcopia Huşilor fusese reînfiinţată .

            Descriere: Biserica este o construcţie din lemn de stejar (căptuşită cu scândura), aşezată pe grinzi masive, tot din lemn de stejar, înconjurate cu un brâu de ciment. Are formă de cruce şi este împodobită cu patru turle, câte una pe altar, naos, pronaos şi pridvor, numai cea de pe naos fiind deschisă în formă octogonală şi luminată de câte o fereastră la nord şi sud. Toate turlele sunt construite în trei etaje, îmbrăcate în tablă ca şi acoperişurile care sunt piramidale. Altarul este luminat de câte o fereastră la est, sud şi nord. Catapeteasma, lucrată artistic, se prelungeşte până sus la boltă.

            Pictura: Icoanele din catapeteasmă sunt pictate în ulei, în stil bizantin.

            Altele: În estul incintei se află biserica din piatră, construită în anii 1957-1959, care este ruinată din cauza neglijenţi şi a cutremurelor din 1977 şi 1986. Urmează ca această biserică să fie demolată.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri