Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SFÂNTUL PROOROC ILIE – TOPLIŢA

Mănăstirea SFÂNTUL PROOROC ILIE – TOPLIŢA

            Istoricul: Mănăstirea Sfântul Ilie Topliţa continuă sfânta tradiţie a spiritualităţii româneşti care s-a manifestat permanent pe aceste plaiuri strămoşeşti. Aşezată într-o gradină a cărei frumuseţe naturală a fost desăvârşită de-a lungul anilor de harnicii ei vieţuitori, a cunoscut de la începuturile ei şi până azi o permanentă şi amplă dezvoltare. Gândul întemeierii acestei mănăstiri l-a avut, în anul 1911, fericitul întru adormire Patriarhul Miron Cristea, fiu al acestei aşezări. Fiind Episcop de Caransebeş, după ce obţine aprobările autorităţilor bisericeşti şi de stat, a început pregătirea întemeierii aşezământului care va fi ridicat întru pomenirea părinţilor săi, George şi Domniţa, ţărani vrednici din Topliţa.


Mănăstirea SFÂNTUL PROOROC ILIE – TOPLIŢA

            Descriere: Biserica mănăstirii, declarată monument istoric, a fost construită în satul Stânceni (vestit pentru meşterii în prelucrarea lemnului), sub conducerea preotului Gheorghe Ujica împreună cu fii săi, Ioan şi Ştefan, în anul 1847. Este o construcţie din grinzi de lemn, pe fundaţie de bolovani din piatră, în formă de cruce. Are spaţiul repartizat în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul are absidă poligonală, prevăzută cu nişe, tot poligonale, pentru proscomidie şi diaconicon. Bolta altarului este de asemenea poligonală. Catapeteasma, inspirată din cea a Paraclisului patriarhal din Bucureşti, este din tei sculptat, filigramat şi pictat la Munchen de pictorul George Russu. Naosul are absidele octogonale, fiecare absidă având câte o fereastră. Bolta este semicilindrică. Între naos şi pronaos sunt pilaştri sculptaţi. Pronaosul, în formă poligonală, primeşte lumina de la câte o fereastră la sud şi alta pe peretele din nord. Toate ferestrele bisericii sunt mici şi prevăzute cu grilaj metalic. Pridvorul, aşezat în partea sudică a bisericii, este marcat cu arcade susţinute pe stâlpi sculptaţi. Pe pridvor se înalţă o mică turlă clopotniţa, pătrată la bază şi cu foişor, care are stâlpi legaţi prin contrafişe, pe care se află acoperişul piramidal. Pardoseala este din duşumea de scândură. Biserica este acoperită cu şindrilă.

            Pictura: Pictura (bisericii mari) veche a fost stricată în timpul transferului de la Stânceşti la Topliţa. Se mai păstrează numai pe arcadă spre naos a bolţii altarului şi reprezintă pe Iisus Emanuel. Pictura nouă a fost realizată în tempera în tradiţiile bizantine şi medievale româneşti. În pronaos se remarcă tablourile votive cu figurile părinţilor Patriarhului Miron Cristea, George şi Domniţa, mormintele aflându-se în partea vestică a pronaosului. Patriarhul Miron este prezentat în postura de membru al consiliului de regenta, sub mantia sa aflându-şi ocrotire regele Mihai I. În tablou este şi Nicolae Ivan, Episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului. În naos se distinge în mod deosebit Iisus Pantocrator. Pictura a fost restaurată în 1989 de către pictorul restaurator Dorin Handrea din Maioreştii Mureşului.

            Altele: La vest de biserică se află o clădire mică, parter cu verandă acoperită cu tablă, folosită pentru salon de primire, iar în continuarea acesteia se află clădirile gospodăriei-anexe.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri