Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SIHĂSTRIA

Mănăstirea SIHĂSTRIA

            Istoricul: Sihaştrii care au trăit la Poiana lui Athanasie au ridicat prin 1655 o biserică din lemn, arsă mai târziu de tătari. Prin 1734, şapte călugări de la Mănăstirea Neamţ, retraşi aici, au agăţat o icoană a Maicii Domnului într-un brad. Ei s-au rugat în faţa icoanei şi-au hotărât prin legământ să nu facă păcate trupeşti, să nu consume carne şi să nu aibă avere personală. Acestea au fost consemnate într-un pomelnic ctitoricesc, transcris mai târziu de stareţul Dometie de la Neamţ. Cu vremea, pomelnicul a dispărut, dar conţinutul său a fost păstrat prin tradiţie.


Mănăstirea SIHĂSTRIA

            Descriere: Biserica construită în 1825. Este o construcţie în plan triconic, având ziduri groase de 1,25 m din piatră de râu cu puţină cărămidă în partea superioară. Are o lungime de 21,5 m, iar lăţimea la abside de 11 m şi înălţimea pe axa turlei de 20 m. Altarul este luminat de o fereastră mare la est şi două mici la diaconicon şi proscomidie. Catapeteasma, sculptată în lemn de tei şi poleită cu aur, prezintă frumoase motive florale, rozete şi figuri geometrice, executate cu un deosebit gust artistic ca şi pictura ei. Naosul, luminat de câte o fereastră pe fiecare absidă, se delimitează de pronaos printr-un arc proeminent. Policandrul mare datează din 1845 şi este lucrat din alamă masivă. Deasupra naosului se află o turlă deschisă, de formă circulară, luminată de patru ferestre înguste. Ca ornamentaţie în partea inferioară, prezintă un brâu de ocniţe adânci, dispuse oblic, iar pe verticală 12 coloane cu capitaluri şi cornişe, acestea simbolizând pe cei 12 apostoli. Pronaosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare parte (sud şi nord). Iniţial, biserica n-a avut pridvor, cel actual fiind construit probabil în 1837. Din pridvor se intră în pronaos printr-o uşă masivă de stejar, ferecată în fier forjat. Acoperişul bisericii din tablă de cupru este nou. În exterior, faţada este lipsită de bogata ornamentaţie întâlnită la marile ctitorii voievodale. Ferestrele şi uşile au ancadramente de piatră adăugate de stareţul Victorin, cu prilejul ultimelor restaurări.

            Pictura: Pictura veche, executată în tempera, a fost distrusă în timpul incendiului din 1941. Actuala pictură a fost executată integral în interior între anii 1986 şi 1988 de pictorul bisericesc Protosinghelul Vartolomeu Florea, din obştea mănăstirii. Resfinţirea bisericii s-a făcut la 16 octombrie 1988.

            Altele: Turnul clopotniţă, situat la colţul de nord-est a incintei, este construit o dată cu întreg ansamblul, în 1825. Este o clădire detaşată de chilii, prevăzută cu două niveluri, cu ganguri de acces şi patru metereze care ne amintesc de vechile turnuri de apărare. Zidurile, groase de peste 2 m, sunt exclusiv din bolovani de piatră de râu. A fost restaurată în 1983-1984 şi acoperită cu tablă de cupru prin osârdia stareţului Victorin şi înzestrată cu un clopot mare de 3,5 tone, împreună cu altele mai mici.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri