Istoricul: La mijlocul secolului al XVII-lea, satul şi moşia Sâmbăta de Sus au intrat în stăpânirea Vornicului Preda Brâncoveanu, actul datând din 20 mai 1654 şi mai târziu au revenit lui Papa Brâncoveanu, tatăl domnitorului Constantin Brâncoveanu. După tradiţie, prima biserică fost construită din lemn, în 1656 de Preda Brâncoveanu, pe o străveche vatră de sihaştri. În locul unde se află azi, a fost construită în 1696 de Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti din 1688. Constantin Brâncoveanu a întemeiat aici Mănăstirea poate cu gândul de a întări ortodoxia asaltată în acea vreme de calvinism, dar şi ca mărturie a unităţii de neam şi de credinţă a românilor, de pe ambele părţi ale Carpaţilor.

            Pictura: Pictura, din secolul XVIII, a fost restaurată de pictorul Ervant Nicosian.

            Altele: Altarul, lucrat mascat, a fost descoperit după Revoluţia din 1989, Mănăstirea fiind practic construită în clandestinitate până în 1990.