Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SINAIA

Mănăstirea SINAIA

            Istoricul: Biserica veche este ctitorită de spătarul Mihai Cantacuzino între anii 1690-1695, în urma unei vizite făcute la Locurile Sfinte şi muntele Sinai. De aici toponimul Sinaia dat de ctitor micii mănăstiri ridicată cu cheltuiala sa. Construcţia este într-o incintă puţin spaţioasă, înconjurată de ziduri înalte. La adăpostul acestor ziduri înalte, servind de apărare mănăstirii, sunt chiliile călugărilor şi vechea stăreţie aşezată în latura de vest a incintei (surprinde prin simplitatea ei). Pare că acestea au fost făcute special pentru a ne atrage atenţia asupra bisericii care se află în mijlocul incintei în formă de patrulater.


Mănăstirea SINAIA

            Descriere: Biserica veche impresionează prin proporţiile ei. Este o bijuterie. Iniţial, construcţia a fost prevăzută pentru 12 monahi, număr egal cu al Apostolilor. Are o formă exterioară în cruce latină, absidele laterale şi absida altarului având în exterior contur rectangular. Turla principală octogonală pe naos, construită pe o bază pătrată, este străpunsă pe fiecare latură de ferestre înguste. A doua turlă, construită deasupra pridvorului şi pronaosului este masivă, pătrată, cu ferestre largi, şi nu se potriveşte cu silueta sveltă a bisericii.

            Pictura: Pictura bisericii vechi este făcută de zugravul Pârvu Mutu. În pridvor este pictată Judecata din urmă, în naos în registrul inferior Sfinţii Militari, iar pe latura sudică în pronaos sunt pictaţi Neagoe Basarab (1512-1521), Radu Şerban (1602-1610), Constantin Şerban (1754-1758). Pe partea vestică, pe o faţă a uşii: Mihai Cantacuzino spătarul, prima sa soţie Maria, a doua soţie Teodora şi cei 18 copii ai lui; pe cealaltă parte a uşii: Constantin Cantacuzino cu soţia. Pe latura nordică a pronaosului, deasupra şi alături de uşă ce duce în turnul clopotniţei, sunt pictaţi domnitorul Şerban Cantacuzino cu coroana pe cap şi cruce în mâna, Mihai Cantacuzino, Toma noul spătar şi Ştefan fiul stolnicului, care va ajunge domn după Constantin Brâncoveanu.

            Altele: În vremea stareţului Nifon Popescu (1888-1909) pe latura sudică a incintei s-a construit clopotniţa unde a fost instalat clopotul de 1700 kg adus din turnul Colţea de la Bucureşti.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri