Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea SLĂTIOARA

Mănăstirea SLĂTIOARA

            Istoricul: Biserica s-a zidit din temelie între anii 1980-1988 prin contribuţia şi jertfa benevolă a credincioşilor localnici şi din alte zone, precum şi cu ajutoare importante din partea Mitropoliei Moldovei. Întreaga desfăşurare a lucrărilor s-a efectuat sub directa îndrumare a vrednicului preot paroh Vasile Bostan, ajutat de prezbitera Elena, de Arhimandritul mitrofor Teofil Pandele din Galaţi, epitropul şi consilierii parohiei împreună cu munca voluntară a numeroşilor enoriaşi. În şirul binecuvântat al numeroşilor credincioşi donatori se înscrie şi familia Ilie şi Maria Maftei din Slătioara prin donaţia ce-au făcut-o pentru ridicarea sfântului locaş. A fost sfinţit la 11 septembrie 1988 de Arhiepiscopul Pimen Suceveanul, împreună cu Eftimie, Episcop al Romanului şi Huşilor şi de Arhimandritul mitrofor Pandele din Galaţi, de Protoiereul locului Vasile Hrestic, înconjuraţi de preoţi, diaconi şi o mare mulţime de credincioşi.


Mănăstirea SLĂTIOARA

            Descriere: Biserica este o construcţie din zid, mare, tip catedrală, în formă de cruce, care îmbină stilul bisericii Trei Ierarhi din Iaşi cu cel al bisericii Dragomirna din apropierea Sucevei. Este compartimentată în altar, naos, pronaos şi pridvor. Altarul este spaţios, luminat de o fereastră mare spre răsărit şi câte una mai mică în dreapta vestmântăriei şi alta în stânga, la proscomidie. Tâmpla din stejar şi tei, are sculptură foarte frumoasă executată de cucernicul Părinte Vasile Bostan. Naosul are absidele foarte largi, dar mai puţin profunde. Este luminat de o fereastră la sud şi alta la nord, iar delimitarea de pronaos se face prin stâlpi marginali cuprinşi în zid. Pronaosul este spaţios, luminat de câte o fereastră pe fiecare parte, cu boltă semicirculară. Are şi un balcon pentru cor. Pridvorul este închis, pictat. Intrarea în pridvor se face prin vest, pe o uşă masivă de stejar, în două canaturi, cu grilaj metalic în interior. Intrarea din pridvor în pronaos se face tot printr-o uşă de lemn, în doua canaturi, cu geamuri în partea superioară. Turla foarte mare, deschisă, este pe pronaos. Are formă octogonală şi este luminată de opt ferestre mari, terminate în arc. Deasupra lor sunt trei rânduri de firide ornamentate cu sculptură. Pe pronaos, în faţă, la marginea pridvorului sunt alte două turle oarbe, aşezate în dreapta şi stânga, de formă octogonală cu opt ferestre, pe marginea lor coborând în jos colonete torsionate. Şi aceste turle au firide ornamentate deasupra şi dedesubtul ferestrelor. Pardoseala bisericii este din mozaic veneţian,iar acoperişul este din tablă zincată.

            Pictura: Este executată în tehnica frescă. A fost începută de pictorul bisericesc prof. Constantin Călinescu din Iaşi şi continuată de ucenica sa, pictor Iulia Hondraghel, din Mălini-Suceava. La intrarea în pridvor, deasupra brâului torsionat este pictat un mare tablou reprezentându-i pe cei Trei Ierarhi -hramul bisericii. Pe peretele de vest al pronaosului, în dreapta, este pictat Teoctist, Patriarhul României, iar în stânga uşii Sfântul Andrei şi Sfântul Calinic de la Cernica. Pe pereţii din sud şi nord ai pronaosului sunt pictaţi toţi sfinţii români. Printre aceştia a fost pictat pentru prima oară în ţara noastră la sugestia Părintelui Bostan, Sfântul Ioan Hozevitul (când încă nu era canonizat).

            Altele: Clopotniţa este din zid, mare, cu trei etaje plus cupolă, având înălţimea de 25 m. Este construită la 20 m nord-vest de pridvorul bisericii.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri