Istoricul: Mănăstirea s-a afirmat ca centru panortodox în timpul lui Antim Ivireanul. În tipografia de aici, înfiinţată de Antim Ivireanul, s-au tipărit cărţi bisericeşti în limbile română, ebraică, greacă şi arabă. Biserica a fost folosită şi ca necropolă domnească, putând fi văzută piatra de mormânt a lui Vlad ţepeş.

            Descriere: Din mănăstire a rămas doar o singură biserică şi câteva ziduri.

            Pictura: În interiorul bisericii, se pot distinge fresce din secolul al XV-lea, precum şi portretele lui Neagoe Basarab cu fiul său Teodosie şi ale lui Mircea Ciobanul cu familia sa.

            Altele: În tipografia de aici, înfiinţată de Antim Ivireanul, s-au tipărit cărţi bisericeşti în limbile greacă, slavonă, şi arabă care au dus faima meşterilor de la Snagov pana în Grecia, Asia Mica şi Egipt. În 1835 s-a înfiinţat în mănăstire o şcoală de reeducare pentru tineret, iar după revoluţia din 1848, au fost închişi aici 54 paşoptişti.