Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea ŢIGĂNEŞTI

Mănăstirea ŢIGĂNEŞTI

            Istoricul: Mănăstirea a fost ctitorită în sec. XVII ca mănăstire pentru călugări. Numele ţigăneşti îl ia de la boierul Matei Ţigănescu, care i-a donat terenul. La început a fost biserica din lemn ctitorită de familia Clăpescu, care avea fixată pe altar o piatră de marmură datată 1752. Au fost aduşi aici călugări români de la Schitul Sf. Ana din Sf. Munte. În jurul anului 1800, călugării au fost transferaţi la Mănăstirea Căldăruşani, aici fiind aduse maici de la Schitul Maicilor din Bucureşti. Biserica actuală din zid a fost construită la 1812 de banul Radu Golescu, ajutat de stareţul Arhimandrit Dosoftei de la Mănăstirea Căldăruşani, de logofătul Gheorghe Florescu cu soţia sa Anica şi credincioşi, stareţa fiind prea cuvioasa Marika. S-a păstrat arhitectura fostei biserici. În 1929 au fost făcute reparaţii la turlă. Reparaţii mai mari atât în interior cât şi în exterior s-au făcut după cutremurul din 1977, sub stăreţia PC maici Heruvima Timar. Lucrările au început în vremea arhipăstoririi Patriarhului Justin şi s-au terminat în primul an de arhipăstorire a Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist. Tot acum a fost restaurată şi pictura. Biserica a fost resfinţită la 31 mai 1987.


Mănăstirea ŢIGĂNEŞTI

            Descriere: Este o biserică de mici dimensiuni, frumos proporţionată, cu planul trilobat, cu pridvor deschis în stil post brâncovenesc.Ansamblul mănăstirii mai cuprinde turnul clopotniţei, trapeza, casele monahale, cimitirul şi atelierele unde se ţes materiale pentru hainele preoţeşti.


Mănăstirea ŢIGĂNEŞTI

            Pictura: Pictura a fost executată în 1853 în stil neobizantin, de egumenul Eftimie. A avut mai multe restaurări în 1880, 1895 şi 1911. În 1929 a fost pictată din nou de Dimitrie Belizarie. Din pictura originală mai sunt unele scene în pridvor. În vremea reparaţiilor făcute bisericii între 1977-1986 a fost restaurată şi pictura. Lucrările de restaurarea picturii au fost făcute de pictorii Gheorghe Trăşculescu şi Valeria Musceleanu cu ajutoarele lor. Prin scenele ce le reprezintă şi coloritul ei, pictura atrage interesul credincioşilor. Decoraţia exterioară (din partea superioară a faţadelor) cu medalioane în mozaic a fost făcută de pictorul Gheorghe Răducanu. Cheltuielile de restaurare a clădirii şi picturii s-au suportat de mănăstire, de unele vieţuitoare şi cu ajutorul Sf. Patriarhii şi Arhiepiscopiei Bucureştilor. Uşa de la intrarea în pronaos se remarcă prin ancadramentul cu motive florale. O a doua biserică mică se află în cimitir.

            Altele: În incinta mănăstirii sunt două clădiri mari, pentru chilii, stăreţie, trapeză: una la parter cu cerdac susţinut de coloane şi acoperită cu tablă, alta etajată cu cerdac la etaj şi acoperită cu ţiglă.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri