Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea TROTOŞANU

            Istoricul: Biserica schitului Trotoşanu este una dintre cele mai vechi aşezări monahale din Zătrăuţi, construită în partea de est a fostului sat Şoldeşti. Dar a fost atât de puţin cunoscută încât cele mai autorizate publicaţii plasează lăcaşul ca pe o construcţie a anilor 1809. Dar diata fostului mitropolit Teodosie care avea averi în aceste locuri, datată 1676, ne spune, - până a se ridică Schitul Trotoşanu, părţile de moşie le dăruie mănăstirii Bogdana. Construcţia schitului se prelungeşte în timp şi apoi ca ctitori asociaţi cămăraşul Zaharia, preot Duma şi preot Cochima din Focşani cu fiii lor Cristea şi Murguleţ care din 5 sept. 1678 dăruiesc schitului ce se face de Zaharia Cămăraş, partea lor de moşie din jumătatea satului Şoldeşti.Părţi de ocină ce s-au dat în seama lui Teodosie. Retragerea lui Murguleţ de la construirea schitului este confirmată de un document din 12 oct. 1689, când, pe patul de moarte, Murguleţ cere lui Teodosie să-l ierte şi să-l dezlege de blestem pentru necazurile ce le-a făcut... cu privire la biserica din Şoldeşti. Nu lipsesc nici contribuţii prin danii ale credincioşilor localnici în care se specifică în 1679... pentru pomenire. În anul 1695 Constantin Duca Voievod scuteşte Mănăstirea Trotoşanu de dajdii, iar un an mai târziu face acelaşi lucru şi Antioh Cantamir.

            Descriere: Biserica este o construcţie din zid, în formă de cruce, cu spaţiul repartizat în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este luminat de o fereastră din lemn, mare şi dublă, aşezată la răsărit, alta mică şi una mică la nord. La sud este anexată veştmântăria. Catapeteasma este din lemn sculptat. Naosul are absidele profunde şi se delimitează de pronaos prin doi stâlpi din lemn aşezaţi în mijlocul bisericii. Lumina o primeşte de la două ferestre mari, duble, aşezate una la sud, alta la nord, la fel şi pronaosul. Pe pronaos aproape de pridvor este o turlă înfundată mare, cu două etaje, în formă hexagonală, fără ferestre, acoperită cu tablă pusă în solzi de peşte. Pridvorul cu intrarea prin vest este luminat de două ferestre aşezate în stânga şi dreapta uşii. Uşa este din lemn, în două canaturi, străjuită de un grilaj de fier pus la exterior. Din pridvor în pronaos se intră tot pe o uşă de lemn în două canaturi, cu geamuri în partea superioară. Pardoseala este din scândură în altar, naos şi pronaos, de ciment în pridvor. Acoperişul bisericii este din tablă. Faţadele exterioare sunt simple cu un brâu în treimea superioară.

            Pictura: Pictura, fără mare valoare artistică, este executată în tempera numai pe plafonul naosului. Pronaosul este zugrăvit cu stele pe plafon, iar pridvorul este doar tencuit.

            Altele: Clopotniţa construită la 70 m în sudul bisericii este din zid, de mici dimensiuni, acoperită cu tablă.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri