| Mănăstirea VĂLENI |
 Istoricul: Pisania spune că prima biserică din lemn a fost întemeiată în 1692 de monahul Zosim Grădişteanu Zaharia de la Mănăstirea Stânişoara. A fost jefuită şi stricată în timpul războiului ruso-turc din 1788-1793. Prin grija episcopului Ghenadie al Argeşului şi cu osteneala stareţei Frevonia Petrescu şi a altor ostenitori, în 1884 a fost construită o altă biserică din zid. Ca urmare a cutremurului din 1940 şi această biserică s-a dărâmat la 8 aprilie 1941. Prin chibzuiala şi grija episcopului Iosif Gafton al Râmnicului şi Argeşului, în 1948 s-a început rezidirea din temelie a altarului şi naosului, lucrarea terminându-se în 1955, în zilele păstoririi patriarhului Justinian. Biserica a fost înzestrată cu cele necesare şi s-a împodobit cu pictură. S-au ostenit pentru terminarea lucrării episcopul vicar şi exarhul Episcopiei Argeşului şi Râmnicului, stareţa mănăstirii Anatolia Manu, preoţii satelor vecine, soborul mănăstirii şi mulţi binefăcători creştini. În incinta mănăstirii mai este o biserică mică (bolniţă) zidită de schimonahul Iosif în 1887. Are hramul Învierea lui Lazăr. |
 Descriere: Biserica este mare, din zid, în formă de cruce, compartimentată în altar, naos, pronaos. Are un pridvor închis, susţinut de 8 coloane ornamentate şi cu plafonul pictat. Uşile de la intrare sunt din lemn sculptat. Catapeteasma este din lemn sculptat. Pe naos este o turlă mare acoperită cu tablă, ca şi biserica. Pardoseala este din scândură. Clopotniţa este o construcţie mare din zid ceva mai departe de biserică. | Pictura: Pictura s-a executat de Andrei Răileanu. La intrarea în pronaos, în stânga uşii, este pictat Sf. Apostol Petru, iar în dreapta Sf. Apostol Pavel. | Altele: În biserică este icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni. |
|
| |
|
|
|
|