Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea VORONEŢ

Mănăstirea VORONEŢ

            Istoricul: A fost construită între 26 mai-14 septembrie 1488 de Ştefan cel Mare şi Sfânt. În 1547 i s-a adăugat pridvorul (pictat în exterior), sub oblăduirea Mitropolitului Grigore Rosca. Mănăstirea a fost populată încă de la început cu călugări. Viaţa monahală s-a întrerupt în 1785, după anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, când Mănăstirea a fost desfiinţată, iar chiliile distruse. Mănăstirea a fost reînfiinţată în 1991, viaţa monahală fiind reluată cu obşte de maici, având-o ca stareţă pe Stavrofora Irina Pântescu.


Mănăstirea VORONEŢ

            Descriere: Biserica este o construcţie din zid de piatră, gros de peste un metru, în formă de cruce, cu interiorul împărţit în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este luminat de o fereastră mare la răsărit şi câte una mică pe laterale. Catapeteasma este din lemn de tisa aurit, uşile împărăteşti fiind o adevărată capodopera de sculptură în lemn. Naosul, cu absidele puţin pronunţate în adâncire, este delimitat de pronaos printr-un zid de peste un metru grosime, care lasă o deschidere cât o uşă obişnuită. Deasupra este o turlă mare, circulară, luminată de patru ferestre. De mare preţ este copia tronului Mitropolitului Grigore Roşca; se nădăjduieşte că va veni odată acasă şi tronul original. Pronaosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare parte. În dreapta este mormântul schimonahului Daniil, primul stareţ al mănăstirii, prăznuit în calendarul Bisericii Ortodoxe la 18 decembrie.

            Pictura: Mănăstirea Voroneţ este numită Capela Sixtină a Orientului pentru marea frescă de pe faţada vestică numită Judecata de Apoi. Albastrul de Voroneţ este considerat de specialişti ca unic în lume şi cunoscut ca şi roşul lui Rubens sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este reprezentat Arborele lui lesei sau Genealogia Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iar pe coloane sunt pictaţi filosofii greco-latini. Sunt căutaţi cu privirea în mod deosebit Aristotel şi Platon, iar pe absida laterală reţine atenţia figura ascetică a Sfântului Onufrie. În stânga uşii de la intrare este chipul aureolat al Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul. Deasupra uşii străjuieşte icoana Deisis. Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Judecătorul Atotdrept, priveşte cercetător pe toţi cei care trec pragul bisericii. În dreapta şi în stânga sa, Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul mijlocesc milostivirea pentru noi oamenii. Pe contrafort este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe patronul mănăstirii, iar pe primele rânduri ale acestui ansamblu de pictură putem vedea Acatistul Sfântului Nicolae şi, mai jos, Acatistul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Pictura exterioară a fost executată de meşterul Marcu.

            Altele: Clopotniţa se află la 20 m sud de altarul bisericii. Este o construcţie din zid de bolovani de piatră, cu gang de intrare, acoperită cu şindrilă.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri