Istoricul: În zonă n-a existat un aşezământ monahal, dar biserica fiind numai în satul Goioasa, la distanţă mare de satele Preluci şi Diaconeşti, credincioşii de aici au solicitat înfiinţarea unui aşezământ monahal. În acest scop familia Toma Bran a donat şi terenul necesar construcţiilor în platoul dealului Pârâul Tulburatu. Episcopia Romanului a dat binecuvântarea înfiinţării unui schit cu obşte de maici. A primit sarcina organizării obştei şi ridicării construcţiilor, maica Teodora Stativa de la Mănăstirea Dragomirna, judeţul Suceava. În luna mai 1999 a fost văzut locul şi în luna iunie acelaşi an a fost turnată fundaţia pentru corpul de chilii, construcţie ce s-a terminat în anul 2000. Este o clădire din cărămidă, parter, lungă de 36 m şi lată de 11 m, acoperită cu tablă. Are un cerdac susţinut de stâlpi din lemn, mărginit de un grilaj din scândură înalt de 90 cm. Spaţiul clădirii cuprinde chiliile, trapeza, bucătăria, cămările, atelierele de croitorie şi pictura pe lemn, iar în capătul estic paraclisul.

            Descriere: Biserica este din lemn, asemănătoare celor din Moldova şi Muntenia