Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Schitul ADORMIREA MAICII DOMNULUI - PLUTONITA

            Istoricul: După al doilea război mondial, o dată cu instalarea regimului ateu comunist, părintii Cleopa Ilie şi Arsenie Papacioc, urmăriţi de Securitate, au sihăstrit în pădurile din zonă, adăpostindu-se iarna pe la credincioşii din Plutonita, schimbându-şi mereu gazda pentru a nu fi descoperiţi de poliţia politică. Într-o zi frumoasă de vară, când părintele Cleopa ajunge în această poiană, a exclamat către părintele Arsenie Papacioc şi către alţi credincioşi de faţă: ce loc potrivit pentru un schit ar fi aici! Cetăţenii din Plutonita au reţinut dorinţa părintelui Cleopa şi-au hotărât ca, în amintirea lui şi a respectului ce i l-au purtat, să-i aducă la îndeplinire dorinţa, aşa că, în anul 1997, au întreprins demersuri pentru înfiinţarea schitului. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a dat binecuvântarea şi a întocmit formele necesare înfiinţării schitului. A fost însărcinat cu organizarea obştei şi a ridicării construcţiilor necesare Ieromonahul Metodie Sava. Având spirit organizatoric şi fiind om de acţiune, părintele Metodie a reuşit să realizeze în scurt timp ceea ce alţii reuşesc să realizeze în îndelungaţi ani. Un rol la fel de important l-au avut credincioşii din Plutonita şi satele dimprejur, ca şi instituţii şi firme din zonă, care s-au alăturat efortului părintelui Metodie, contribuind cu zile de muncă sau financiar. A fost ridicat mai întâi un mic paraclis pentru slujire, altarul de vară, corpul de chilii, apoi biserica mare şi clopotniţa.

            Descriere: Biserica mare este o construcţie din grinzi de lemn, pe fundaţie de beton, înaltă şi de mari dimensiuni, având 26 m lungime şi 9 m lăţime (în zona absidelor naosului 12 m), în formă de cruce. S-a terminat în cursul anului 1999, fiind sfinţită la 22 august 1999. Spaţiul ei cuprinde altarul, naosul, pronaosul, pridvorul închis, la care s-a adăugat şi un pridvor deschis. Altarul are absidă poligonală şi este luminat de două ferestre aşezate în dreapta şi stânga zidului din răsărit. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat. Naosul are absidele de formă poligonală, largi şi profunde, fiecare absidă având câte o fereastră. Se delimitează de pronaos prin arcada care susţine bolta, şi se prelungeşte cu ziduri de 1,40 m spre interiorul bisericii, pe fiecare parte. Pe naos se înalţă o turlă deschisă, octogonală, luminată de patru ferestre, cu acoperişul în formă de clopot răsturnat. Pronaosul, spaţios, este luminat de câte o fereastră pe pereţii din sud şi nord. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, dreptunghiulare, iar geamurile colorate central formează o cruce pe fiecare fereastră. Pridvorul se separă de pronaos prin arcada care susţine balconul şi pereţii care se prelungesc pe o parte şi alta cca 1,40 m. Deasupra pridvorului sunt două turle oarbe, aşezate dreapta-stânga, care au baza pătrată, corpul octogonal şi acoperişul în formă de clopot răsturnat. Intrarea din pridvorul deschis în cel închis se face printr-o uşă masivă din stejar, în două canaturi. Bolta, în altar şi pronaos este semicilindrică iar, plată în pridvorul închis. Pridvorul deschis este susţinut de doi stâlpi în faţă, din lemn sculptat şi alţi doi stâlpi în spate. Din incintă se intră în pridvor pe o scară de marmură cu opt trepte. Pardoseala în pridvorul deschis este din marmură iar în interiorul bisericii din parchet. Acoperişul, din tablă de zinc, are o streaşină largă în stil moldovenesc. În interior biserica este tencuită, pregătită pentru a fi pictată în tehnica frescă (la 5 septembrie 2000).

            Pictura: A fost realizată în altar, la turlă, atât interior cât şi la exterior şi în pridvorul deschis. La intrare sunt pictaţi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, deasupra uşii este pictată Cina cea de Taină, iar pe boltă, central Schimbarea la Faţă, lateral Sfinţii Apostoli Ioan, Toma, Petru, Matei, Pavel şi Luca. Sunt folosite mai mult culorile verde, maro, roz, violet, pe fond bej, îmbinarea lor judicioasă făcând pictura plăcută privitorului.

            Altele: La 6 m sud de paraclis este o cruce mare din beton şi ciment donată în 1999 de familiile Aurel Ucraineţ, Dragoş Ciofu şi Dumitru Brădiţean. La 12 m sud de biserică este micul şi frumosul paraclis din lemn pe fundaţie de beton, în formă de cruce. Pe altar este o mică turlă hexagonală. Este acoperit cu tablă. Faţadele exterioare sunt căptuşite cu placaj şi pictate. La intrare s-a pictat Buna Vestire, iar alături, în dreapta, Sfântul Cuvios Daniil Sihastru care ţine în mâna o coală scrisă cu îndemnul: Privegheaţi şi vă rugaţi! Urmează Cuviosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt. În continuare sunt pictaţi sfinţii şi apostolii. În capătul de vest al peretelui nordic este pictată scena Iisus şi Samarineanca iar pe peretele din vest Intrarea în Ierusalim şi Răstignirea Domnului.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri