Istoricul: Tradiţia ne spune că în zonă a existat viaţă monahală cu mult înaintea construirii actualei biserici, Schitul fiind fondat în secolul al XVI-lea de soţia lui Petru Rareş. Până la construirea noii biserici a fost folosită o mică bisericuţă din lemn. În sprijinul acestei ipoteze avem păstrarea în tradiţia locală a numelui de Poiana Maicilor de pe Cernegura. În favoarea acestui punct de vedere pledează şi însemnările de pe cărţile liturgice vechi care s-au mai păstrat, ca Evanghelia tipărită la Iaşi în 1762, cu o însemnare scrisă cu litere chirilice pe mai multe pagini, un Octoih editat la Bucureşti în 1774 şi un Triod apărut la Râmnic în 1784. Actuala biserica se presupune că a fost ridicată între 1788-1790 de Ieromonahul Mitrofan. Datarea aproximativă este oferită de inscriptia de pe crucea de piatră pastrată în altarul bisericii: Aici odihneşte robul ieromonah Mitrofan de care este făcută biserica aceasta, decedat la 6 decembrie 1790.

            Descriere: Naosul este luminat de o fereastră la sud şi alta la nord. Ferestrele din altar şi naos sunt mici, apărate de grilaje metalice la exterior. Deasupra ieşirii din naos se află un mic cafas care asigură accesul în turnul clopotniţă. Pridvorul, construit şi el mai târziu, este îngust, acoperit cu o boltă stelară, susţinuta de patru perechi de nervuri. Este luminat de o fereastră mare la sud şi alta la nord. Intrarea în pridvor se face pe o uşă metalică cu geam în partea superioară, aparat de grilaj metalic. Din pridvor se intră în biserică pe o uşă masivă din lemn, într-un canat. Turnul clopotniţa, aflat în partea vestică a bisericii, este scund, în formă pătrată în exterior, cu trei ferestre mari şi acoperiş în formă de mitră arhierească. Pardoseala este din ciment mozaicat, iar acoperişul în două ape, cu streaşină mare este din tablă zincată.

            Pictura: Se pare că Schitul Doamna nu a avut pictură nici în interior nici în exterior. Doar deasupra intrării în pridvor s-au realizat recent două medalioane în mozaic cu portretele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

            Altele: Catapeteasma executată din trei dulapi de proporţii impresionante, etalează întreaga gamă de motive sculpturale caracteristice unui stil neobizantin oarecum autohtonizat prin prezenţa masivă a elementelor decorative preluate din arta populară a Văii Bistriţei. Registrele superioare cuprind icoane zugrăvite direct pe scânduri iar cele de la bază icoane detaşabile, separate prin colonete miniaturale artistic sculptate. Motivele vegetale stilizate domină cu autoritate câmpurile dintre icoane şi o mare parte din suprafaţa uşilor împărăteşti, iar chipurile sfinţilor, pictate de Mihai Zugravul, se impun prin expresivitate şi printr-o fericită îmbinare a culorilor.