Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea CĂLDĂRUŞANI

Mănăstirea CĂLDĂRUŞANI

            Istoricul: Localitatea Căldăruşani este menţionată în hrisoave prin sec. XVI. Pe locul unde se află Mănăstirea a existat mai înainte o biserică din lemn cu câţiva călugări. În anul 1637 domnitorul Matei Basarab a cumpărat locul şi împrejurimile lui şi a zidit din temelie biserica. Tot în acel timp a zidit parterul şi trei laturi ale cetăţii precum şi zidul de apărare de la răsărit. Clopotniţa sveltă şi înaltă avea un turn de strajă. La intrare, în dreapta se află pivniţa care se păstrează şi azi în forma de atunci. Ansamblul mănăstirii zidit din cărămidă şi piatră de râu a fost terminat în 1638 la 20 octombrie. Biserica construită în 100 de zile s-a sfinţit la 26 octombrie 1638, ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Arhimandritul Filaret, stareţul mănăstirii, a adăugat cetăţii încă un etaj între 1775-1778, iar în timpul stareţului arhimandrit Meletie s-a zidit încă o pivniţă cu o trapeză mare deasupra, în partea de răsărit unde a ridicat şi un paraclis. În prezent, trapeza adăposteşte colecţia de obiecte bisericeşti. Între anii 1905-1918, în timpul stăreţiei Mitropolitului Ghenadie Petrescu, s-au făcut mari reparaţii cetăţii şi bisericii. Cutremurul din 1940 a dărâmat turnul bisericii, care s-a refăcut în 1941-1943. În 1945, un mare incendiu a provocat mari stricăciuni

            Descriere: Biserica este zidită din piatră şi cărămidă, în formă de treflă. Prezintă o combinaţie de stiluri, după modelul bisericii Domneşti de la Curtea de Argeş şi al celui de la Mănăstirea Dealu. Construcţia este masivă, având 33,5 m lungime şi 12,5 m lăţime. Are trei turle: una puternică pe naos şi alte două mai mici înfundate, în stânga şi dreapta pronaosului. Interiorul este compartimentat în Altar, naos şi pronaos. În faţă are un pridvor deschis, susţinut de 6 coloane puternice din piatră, pictat pe plafon şi zidul dinspre pronaos. Uşa de la intrare în pronaos este din lemn sculptat. Două coloane masive susţin cele două turle ale pronaosului, iar alte două coloane delimitează pronaosul de naos. Catapeteasma este din lemn, ornamentată cu sculptura foarte frumoasă. Uşile împărăteşti au fost sculptate chiar la şcoala de sculptură din mănăstire. Tot mobilierul din biserică este din lemn, frumos sculptat. Pardoseală este din gresie, iar acoperişul din tablă. Faţadele exterioare au un brâu median zugrăvit, încadrat din rânduri de cărămizi ieşite în relief (ca dintâi de ferăstrău). Aproape de cornişe sunt 3 rânduri de cărămizi în relief de jur-împrejur, care formează un brâu ferestrău. În partea superioară a zidurilor sunt firide pictate, iar în partea inferioară sunt firide doar zugrăvite. Ferestrele din naos şi pronaos sunt înalte şi înguste.

            Pictura: Pictura originală a fost refăcută în anii 1778, 1817 şi 1918. Pictura actuală este opera pictorului Dimitrie Belizarie din deceniul al treilea al sec. XX. La intrarea în pronaos, pe dreapta, sunt pictaţi Matei Basarab, regele Carol I şi mitropolitul Ghenadie Petrescu, iar pe peretele din stânga: doamna Elina, a doua soţie a lui Matei Basarab, şi regina Elisabeta cu principesa Mărioara.

            Altele: Clădirile pentru chilii din stânga şi dreapta bisericii au ceardacuri atât la etaj cât şi la parter, susţinute de multe coloane (stil brâncovenesc).



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri