Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Schitul POCROV

            Istoricul: Schitul a fost întemeiat la începutul secolului al XVIII-lea, de Pahomie Penciu sau Pencovschi, transilvănean dintr-un sat din Bistriţa Năsăud. În 1702-1704, fiind stareţ al mănăstirii Neamţ, Pahomie pleacă pentru cercetare duhovnicească la Kiev. Înapoiat de la Kiev a poposit în poiana de sub muntele Chiriacu, azi Poiana Pahomie unde a locuit într-o colibă. La sfârşitul anului 1706 a fost ales episcop al Romanului şi uns arhiereu la 18 ianuarie 1707. Se retrage de la Episcopia Romanului la 1 martie 1714 şi revine la Mănăstirea Neamţ. Din Mănăstirea Neamţ, vine la Poiana sa împreună cu ucenicii Sofronie, Mardare, Lazăr, Dosoftei şi Ioanichie. Împreună taie copacii şi măresc poiana, iar cu lemnele rezultate construiesc biserica pe care o sfinţesc la 15 august 1714, dându-i hramul Adormirea Maicii Domnului. Cu timpul au fost construite şi aşezările gospodăreşti şi astfel ia fiinţă Schitul Pocrov, cu obşte de călugări. Silit de anumite împrejurări, părintele Pahomie pleacă din nou la Kiev unde trăieşte în Mănăstirea (Lavra) Pecerska până la moartea sa survenită în 1724. Din Kiev, cu gândul la Schitul său de suflet, le-a trimis monahilor cât a trăit cărţi, obiecte de cult şi îndemnuri pentru îndeletniciri şi nevoinţe duhovniceşti, dintre cele mai pilduitoare. Ucenicii i-au ascultat îndemnul ducând Schitul pe culmile dorite de ctitorul lui. La Schitul Pocrov şi-au făcut ucenicia părinţii de frunte ai Bisericii Ortodoxe Române, precum Mitropolitul Iacob Stamate(+ 1803) crescut de unchiul său Lazăr Ursu, egumen la Pocrov şi stareţ la Mănăstirea Neamţ. Tot aici a trăit un timp egumenul Vasian Panait (care a fost 50 de ani egumen la Pocrov), tânărul Nicolae Munteanu din Pipirig ajuns mai târziu Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, cu numele de călugărie Nicodim. Ctitoria lui Pahomie din Poiana Raiului cum numeşte Mihail Sadoveanu această frumoasă aşezare călugărească, a fost locul unde au trăit călugări din toate părţile, dar mai ales din Transilvania, ca urmare a distrugerii mănăstirilor ortodoxe de către generalul Bukow din ordinul Împărătesei Maria Tereza începând cu anul 1761. Mulţi dintre ei au ajuns ctitori şi întemeietori de schituri şi biserici în Moldova şi Ţara Românească. Schitul Pocrov a fost totdeauna sub ascultarea mănăstirii Neamţ pe vatra căreia se află.

            Descriere: Biserica este o construcţie din lemn, pe fundaţie de piatră şi beton în formă de cruce. Altarul este spaţios, luminat de o fereastră la est şi două mici laterale. Catapeteasma, din lemn cu sculptură aplicată, este înaltă până la boltă. Naosul, mult mai spaţios decât pronaosul, are absidele largi şi profunde. Primeşte lumină de la câte o fereastră pe fiecare parte şi este delimitat de pronaos în partea superioară, printr-un perete care coboară din boltă 2 m şi prin stâlpi de lemn în mijlocul spaţiului şi laterali, care lasă o mare deschidere spre pronaos. Pe naos se află turla în formă octogonală, luminată de patru ferestre. Alte două turle oarbe, mai mici, care se găsesc pe altar şi pronaos, iar pe pridvor se află un turnuleţ. Pronaosul este luminat de o fereastră amplasată la sud. Ferestrele bisericii au dimensiuni de 110/50 cm, sunt din lemn, duble, cu grilaj metalic la mijloc şi geamuri ornamentale. Pridvorul închis este luminat de câte o fereastră mare în dreapta şi stânga uşii şi o fereastră amplasată pe zidul din sud. Intrarea în pridvor se face prin vest, printr-o uşă de lemn simplă, cu geamuri în partea superioară. Este dublată de o uşă la interior, care este sculptată. Uşa de intrare în pronaos este din lemn, întărită metalic. Pridvorul este tencuit în interior (peretele nordic fiind pictat), iar în exterior căptuşit cu scândură. Biserica de asemenea este tencuită, în interior pictată, iar în exterior căptuşită cu scândură. Pardoseala este din dulap din lemn în biserică şi din parchet în pridvor. Acoperişul este din tablă.

            Pictura: Realizată în tempera are culori în care predomină albul. A fost realizată în 1984 de pictorul Dumitru Gabor, din Vânători. Pe peretele vestic, în pronaos, este pictat ctitorul Pahomie ţinând biserica în mâna stângă. În dreapta lui este scena Înălţării Domnului, iar în stânga Acoperământul Maicii Domnului.

            Altele: Clopotniţa, cu gang de intrare şi acoperită cu tablă, este construită din lemn, la 20 m nord-vest de biserică.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri