Loading... Please Wait.
Română | English
Patriarhia Română - Mănăstiri şi schituri
Patriarhia Română Structura BOR Mănăstiri şi schituri Itinerar pelerinaje Calendar ortodox Contact
   

Mănăstiri şi schituri


            Apartenenţa Administrativ-Bisericească:             Judeţ:

Mănăstirea ADORMIREA MAICII DOMNULUI - BALACIU (PITEŞTEANU)

            Istoricul: A fost construită ca biserica de mir între 1824-1826 de moşierul Neacşu şi Ecaterina Piteşteanu. Prima mare renovare a fost făcută în 1869 de Maria, soţia lui Constantin Piteşteanu. În urma unor mari inundaţii, sătenii satului Piteşteanu s-au retras de aici, biserica rămânând părăsită până în anul 1926, când Episcopul Gherontie al Tomisului a înfiinţat aici o mănăstire de călugări, care ajunsese să aibă 12 vieţuitori. O perioadă a funcţionat în mănăstire şi o şcoală de cântăreţi bisericeşti. Mănăstirea a durat până în 1961 când, urmare a decretului 410/1959, securitatea a alungat călugării, aceştia ajungând la Mănăstirea Căldăruşani, jud. Ilfov. Biserica dată în custodie parohiei Balaciu a ajuns ruinată şi cu toate odoarele dispărute. După revoluţia din 1989 ia fiinţă o societate de acţiune Piteşteanu pentru strângerea de fonduri şi renovarea bisericii. În 28 august 1991 Prea Fericitul Patriarh Teoctist reînfiinţează Mănăstirea Balaciu. A fost numit stareţ PC ieromonah Belea Teofil, care a reuşit până în mai 1994 să construiască prima clădire pentru stăreţie, trapeza, bucătărie, câteva chilii şi grajdul de animale. Cu timpul a construit încă o clădire mare, parter şi etaj, clopotniţa, alte clădiri pentru gospodăria anexă şi a terminat renovarea bisericii.

            Descriere: Biserica este o construcţie mare din zid de cărămidă în formă de cruce. Are 24 m lungime, 11 m lăţime la altar, 10 m lăţime în zona absidelor naosului, 8 m în zona pronaosului şi 13,50 m în zona pridvorului deschis. Interiorul este compartimentat în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Are şi un pridvor mare deschis, care înconjoară pridvorul închis, atât în faţă cât şi în părţile laterale. Este susţinut de numeroase coloane pe care se sprijină arcadele în stil brâncovenesc şi este înconjurat de parapeţi de zid cu înălţimea de 70 cm, cu laviţe de lemn deasupra pe care se odihnesc credincioşii bătrâni numeroşi la marile sărbători şi la hramul bisericii. Altarul este luminat de o fereastră mare la răsărit şi una mai mică la proscomidie (nord). Se separă de altar prin catapeteasma din zid placată în partea superioară cu lemn de cireş sculptat. Uşile împărăteşti şi diaconeşti sunt din lemn de stejar sculptat. Naosul cu absidele largi, dar puţin adânci primeşte lumină de la câte o fereastră aşezată în fiecare absidă. Se separă de pronaos prin zidul ce coboară din boltă 2 metri susţinut de două coloane aşezate central cu deschideri între ele şi ziduri de 1,50 m. Pe naos se înalţă o turlă mare deschisă, octogonală, cu baza pătrată pătrunsă de 8 ferestre înalte, dar înguste. Are acoperişul în formă de clopot cu învelitoare de tablă. Pronaosul de formă dreptunghiulară este luminat de două ferestre la sud şi două la nord. Şi pe pronaos se înalţă o turlă octogonală oarbă ceva mai mică decât prima. Ferestrele din altar, naos şi pronaos, dreptunghiulare, au 1,20 m înălţime şi 60 cm lăţime. Pridvorul închis este luminat de câte două ferestre la sud şi nord mai înguste decât cele din pronaos şi naos. Toate ferestrele au ramele din termopan alb şi sunt apărate la exterior de un grilaj din fier forjat.

            Pictura: Pictura a fost realizată în frescă de pictorul Vladimir şi tatăl Gheorghe Pârvu din Olteniţa. Deasupra uşii de intrare, în pridvorul închis este pictată Maica Domnului, în stânga şi dreapta uşii Sfinţii Petru şi Pavel. În pridvorul închis sunt pictaţi mai mulţi sfinţi pe peretele din dreapta, atrăgându-ne atenţia Sfântul Mucenic voievodul Constantin Brâncoveanu cu cei 4 fii sfinţi: Constantin, Matei, Radu şi Ştefan. Pe boltă este pictată Maica Domnului cu Fiul. În pronaos, pe peretele vestic deasupra uşii este pictat Părintele Patriarh Teoctist, în dreapta uşii PS Nifon Mihăiţă, în stânga PS Damaschin. Pe peretele nordic, în registrul inferior sunt pictate Sfintele Mucenice, iar în registrul superior Învierea lui Lazăr şi Intrarea în Ierusalim. Pe peretele sudic sunt pictaţi Sfinţii Mucenici, în registrul superior Hristos şi Samariteanca şi Învierea Fiului văduvei din Nain. Pe peretele din răsărit (sus) spre naos este pictată Cina cea de Taină, iar pe boltă, central, Sfânta Treime. În naos sunt pictaţi sfinţi în registrele inferioare, dintre care remarcăm pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena în conca absidei din nord. În registrele superioare în conca absidei din nord Pogorârea la Iad, în conca absidei din sud Naşterea Domnului, pe zidul spre pronaos (sus) Schimbarea la Faţă iar pe boltă Botezul Domnului şi Răstignirea Domnului. Pe zidul de deasupra pridvorului deschis, Adormirea Maicii Domnului. Pictura realizată pe fond de maron sau albastru închis, prin îmbinarea armonioasă a culorilor roz, verde deschis, crem, alb, albastru deschis, auriu (capetele Sfinţiilor), este foarte plăcută ochilor privitorului.

            Altele: Clopotniţa se află la 40 m sud de biserică, aleea care duce spre ea fiind din dale mari de beton. Este o construcţie din zid realizată în 1994-1995, înaltă de 12 m, de formă pătrată, cu acoperişul în formă de bulb şi învelitoare din tablă. Are gang de intrare pictat cu Sfinţii Mucenici în registrul inferior al peretelui din vest şi Sfinte Mucenice pe cel din est. În registrele superioare prelungindu-se spre boltă sunt scenele: Buna Vestire, Izvorul Tămăduirii, Naşterea Maicii Domnului şi Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Deasupra intrării în gang (peretele sudic) este pictat Acoperământul Maicii Domnului. Au fost aduse clopotele (patru) de la Mănăstirea Căldăruşani, turnate în 1930 de Episcopul Gherontie al Tomisului şi cel turnat de credincioşii din satul Piteşteanu în 1920.



 
Patriarhia Română - Copyright 2009. Toate drepturile rezervate. Acces membri